Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor a chemat în judecată Guvernul României, Ministerul Muncii, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Finanțelor, într-o acțiune depusă la Curtea de Apel București, prin care cere suspendarea și anularea demersurilor administrative legate de elaborarea noii legi a salarizării în sectorul public. Sindicatul susține că Executivul condus de Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, nu mai are dreptul constituțional să pregătească o reformă salarială majoră, care vizează peste 1,2 milioane de angajați plătiți din fonduri publice.
Potrivit cererii de chemare în judecată, FSANP solicită instanței suspendarea tuturor actelor administrative emise pentru constituirea grupurilor de lucru, comisiilor sau structurilor interinstituționale create pentru elaborarea proiectului legii salarizării. De asemenea, federația cere oprirea consultărilor cu ministerele, instituțiile publice și organizațiile sindicale, precum și suspendarea demersurilor externe, negocierilor sau angajamentelor asumate de ministrul interimar al muncii în legătură cu reforma salarizării, inclusiv la nivelul instituțiilor europene.
FSANP invocă limitele constituționale ale unui guvern demis
Argumentul central al acțiunii este că, după adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul Bolojan a intrat în regim de interimat, iar atribuțiile sale sunt limitate strict la administrarea treburilor publice. Federația invocă art. 110 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.
Sindicaliștii invocă și art. 37 alin. (3) din Codul administrativ, care prevede că un guvern aflat în această situație poate emite doar acte necesare administrării curente, fără a promova politici noi, fără a emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și fără a iniția proiecte de lege. În interpretarea FSANP, noua lege a salarizării nu poate fi tratată ca o operațiune administrativă obișnuită, ci ca o reformă structurală a statului.
În documentul depus la Curtea de Apel București, FSANP arată că Ministerul Muncii ar fi publicat, la 25 mai 2026, la 20 de zile după demiterea Guvernului, proiectul noii legi a salarizării, grilele de salarizare și calendarul consultărilor cu ministerele, instituțiile și organizațiile sindicale, inclusiv cu Autoritatea Națională a Penitenciarelor, programată pentru 29 mai 2026. Federația susține că, prin aceste demersuri, Guvernul demis ar fi constituit grupuri de lucru, ar fi organizat consultări și ar fi angajat statul în negocieri externe cu Comisia Europeană, invocând un jalon PNRR cu termen la 31 august 2026 și fonduri nerambursabile de 700 de milioane de euro.
„Demers tehnic” sau inițiere mascată a unei reforme?
Un punct important în acțiunea sindicală este chiar formularea folosită de Ministerul Muncii. FSANP susține că ministerul a admis, în documentele oficiale, că reuniunile organizate nu reprezintă consultare publică în sensul procedurii de adoptare a actelor normative de către Guvern, ci „un demers tehnic și instituțional de fundamentare și colectare de informații”, anterior înaintării proiectului pentru inițierea procedurii legislative parlamentare.
Sindicaliștii susțin că Executivul încearcă să pregătească o reformă legislativă majoră în afara cadrului constituțional permis unui guvern demis. În viziunea FSANP, chiar dacă proiectul nu ar fi încă adoptat oficial, pregătirea lui, negocierea grilelor, consultările interinstituționale și discuțiile externe ar reprezenta deja acte de politică publică incompatibile cu interimatul.
FSANP mai invocă faptul că proiectul noii legi a salarizării ar presupune eliminarea indemnizației de hrană, reducerea sporurilor la 20% din salariul de bază și reconfigurarea coeficienților de ierarhizare. Aceste modificări ar produce, potrivit federației, efecte directe asupra veniturilor angajaților din penitenciare și ar crea insecuritate juridică în întregul sistem bugetar.
Acuzație de „exces de putere”
În cererea de chemare în judecată, federația susține că actele contestate ar fi fost emise cu exces de putere, deoarece autoritățile publice ar fi acționat dincolo de limitele competenței prevăzute de lege. FSANP afirmă că un guvern demis nu are competența de a iniția reforme legislative și nici de a angaja statul român în negocieri de politică publică privind salarizarea bugetară.
Sindicatul cere judecarea de urgență a cauzei și susține că sunt îndeplinite cele două condiții pentru suspendarea actelor administrative: existența unui „caz bine justificat” și prevenirea unei „pagube iminente”. Paguba invocată nu este doar salarială, ci și instituțională: federația susține că, odată continuate consultările și negocierile externe, viitorul guvern legitim ar putea fi pus în fața unor etape deja consumate și a unor angajamente greu de reversat.
Dorobanțu: Interimatul nu poate fi transformat în mandat de reformă națională
Președintele FSANP, Cosmin Dorobanțu, acuză Guvernul că încearcă să redeseneze salarizarea întregului sector public deși nu mai are un mandat politic deplin.
„Un guvern demis nu poate redesena haotic salarizarea întregului sector public, nemulțumind toate categoriile profesionale, cu excepția politicienilor, cărora li se măresc salariile substanțial. Un ministru nu poate negocia la Bruxelles drepturile salariale ale bugetarilor și nu poate transforma interimatul într-un mandat de reformă salarială națională. Constituția României și Codul Administrativ nu îi dă acest drept. Dreptatea, legalitatea nu au preț, iar principiile nu pot fi negociate în funcție de banii din PNRR”, a transmis Cosmin Dorobanțu.
Sursă: stiripesurse.ro
