Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului și Asociația Procurorilor din România critică dur proiectul noii legi a salarizării în sectorul bugetar, prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Cele patru organizații susțin că proiectul se înscrie într-o serie de „atacuri sistematice” la adresa autorității judecătorești și reprezintă „un atac direct asupra independenței justiției și asupra ordinii constituționale”.
Într-un comunicat comun, asociațiile afirmă că independența justiției nu este „un privilegiu al judecătorilor”, ci o garanție pentru cetățeni într-un stat de drept. Ele avertizează că orice tentativă de subordonare a justiției față de interesul politic afectează direct drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
Critici la adresa Guvernului demis
Unul dintre principalele reproșuri formulate de organizațiile profesionale vizează faptul că proiectul este promovat în contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Moțiunea a fost adoptată în 5 mai 2026 cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233, iar Executivul a rămas în funcție doar ca guvern interimar, cu puteri limitate până la formarea unui nou cabinet.
Asociațiile consideră „inadmisibil și profund periculos” ca un guvern demis să își aroge competența de a modifica statutul constituțional al judecătorului și „arhitectura unei puteri a statului”. În opinia semnatarilor, depășirea limitelor constituționale aplicabile unui guvern lipsit de legitimitate parlamentară ar crea „un precedent extrem de grav”.
Hotărârile judecătorești definitive, în centrul disputei
O altă acuzație vizează modul în care proiectul ar trata hotărârile judecătorești definitive privind drepturile salariale. Asociațiile susțin că este grav ca fundamentarea proiectului să plece de la ideea că Executivul poate lipsi de efecte hotărâri definitive care nu îi convin, o practică pe care o consideră incompatibilă cu separația puterilor în stat.
În comunicat se arată că problemele financiare invocate public nu ar fi cauzate de statutul constituțional al magistraților, ci de „incoerența legislativă” și de refuzul repetat al autorităților de a respecta hotărâri judecătorești definitive. Asociațiile acuză și existența unei campanii publice de culpabilizare a judecătorilor, prin prezentarea denaturată a obligațiilor financiare ale statului.
Noua lege a salarizării: 12 grade, valoare de referință de 4.100 de lei și reducerea sporurilor
Proiectul noii legi a salarizării a fost pus în transparență publică de Ministerul Muncii pe 25 mai și este prezentat ca un jalon important din PNRR, amânat în ultimii ani. Legea ar trebui finalizată până în iulie 2026, potrivit informațiilor comunicate odată cu lansarea proiectului.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că proiectul elimină 87 din cele 151 de sporuri existente în sistemul bugetar, adică aproape 57%, și plafonează sporurile la 20% pe fiecare ordonator principal de credite. Totodată, proiectul introduce o bonificație de performanță de 10-20% din salariul de bază, pentru cel mult 30% dintre angajații unei instituții.
Potrivit proiectului, salariile de bază vor fi calculate prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele legii cu valoarea de referință. Structura propusă include 12 grade salariale, cu coeficienți între 1 și 8, iar pentru anul 2027 valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Asociațiile afirmă că, sub pretextul eliminării unor inechități, proiectul ar crea noi discriminări și situații absurde, inclusiv diminuarea drepturilor salariale în cazul promovării sau al dobândirii unei vechimi superioare. Ele susțin că astfel ar fi încălcate drepturi legal dobândite.
Aceeași problemă a fost semnalată anterior și de Consiliul Superior al Magistraturii, care a criticat mecanismul „diferenței salariale tranzitorii”. În proiect, această diferență este definită ca un drept salarial individual suplimentar, calculat prin raportare la salariul din decembrie 2026, dar nu se acordă personalului nou încadrat după intrarea în vigoare a legii și poate fi pierdută în cazul promovării sau al schimbării funcției.
CSM a susținut că acest mecanism poate produce situații în care un magistrat care promovează la o instanță sau la un parchet de nivel superior să ajungă la o scădere drastică a drepturilor salariale, aceeași consecință putând apărea și la trecerea într-o treaptă superioară de vechime.
„Vom utiliza toate mijloacele legale și constituționale”
AMR, UNJR, AJADO și APR susțin că proiectul degradează statutul constituțional al magistraților și îl apropie de cel al funcționarilor publici, transformând justiția din putere distinctă în stat într-o funcțiune administrativă aflată sub controlul Executivului.
Organizațiile avertizează că slăbirea independenței justiției reprezintă un atac direct asupra statului de drept și asupra ordinii constituționale democratice. Ele anunță că vor folosi „toate mijloacele legale și constituționale” pentru apărarea independenței justiției și a dreptului cetățeanului la un proces echitabil. Comunicatul este semnat de Andreea Ciucă, președinta AMR, Dana Gîrbovan, președinta UNJR, Florica Roman, președinta AJADO, și Elena Iordache, președinta APR.
Sursă: stiripesurse.ro
