Prezentarea măsurilor fiscale de către premierul Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a anunțat, vineri seară, un set de măsuri fiscale în cadrul celui de-al doilea Pachet de austeritate. Discuțiile din coaliție au inclus, pe lângă propunerile oficiale, și alte sugestii din partea partidelor implicate.
Creșterea impozitelor pe câștigurile din diverse surse
Obiectivul principal este majorarea impozitelor aplicate profitului obținut din criptomonede, precum și pe veniturile provenite din platforme precum YouTube, TikTok sau alte rețele sociale. Totodată, se propune impozitarea câștigurilor din capital, renunțarea la anumite optimizări fiscale și creșterea impozitului pe dobânzi pentru depozitele mai mari de 100.000 euro în sectorul bancar.
Propuneri privind impozitarea capitalului și marilor averi
1. Se va menține impozitul pe veniturile comerciale actual, dar se va introduce un impozit generalizat de 0,5% pe cifra de afaceri pentru societățile plătitoare de impozit pe profit. Acest impozit se va aplica diferențial, odată cu impozitul pe profit (propunerea PNL a fost un impozit de 1% pentru aceste companii).
2. Câștigurile din capital, inclusiv vânzările de instrumente financiare ca fonduri de investiții sau acțiuni, vor fi impozitate cu 10% dacă sunt deținute mai mult de un an și 16% pentru perioade mai scurte. Aceste rate sunt o creștere față de impozitele actuale de 1% și 3%.
3. Vor fi eliminate optimizările fiscale care permit erodarea bazei impozabile a companiilor, în special pentru cele cu cifră de afaceri de peste 1 milion de euro. Se va restricționa deducerea cheltuielilor cu serviciile externe de consultanță, management și administrative, prestate de entități nerezidente. Scopul este descurajarea acestor practici și stimularea activităților economice interne. Există un proiect de lege, PL-x nr 820/2023, care vizează această reformă.
Taxarea criptomonedelor și a veniturilor digitale
4. Impozitul pe tranzacțiile cu criptomonede va fi stabilit la 5%, reținut direct la sursă de către operatorii de plăți interni (bănci). Actele legislative existente impun un impozit de 10% pe câștigurile din transferul de monede virtuale, taxă aplicabilă doar diferentelor pozitive. Tranzacțiile cu câștiguri sub 200 lei nu vor fi impozitate, cu condiția ca sumele anuale să nu depășească 600 lei.
5. Veniturile din rețelele sociale, inclusiv YouTube și TikTok, vor fi supuse unui impozit de 5%, cu reținere direct la sursă de către operatorii de plăți pentru fiecare transfer.
Creșterea impozitelor pe depozite și jocuri de noroc
6. Impozitul pe dobânzi va crește la 16% pentru depozitele de peste 100.000 euro, în timp ce pentru cele sub acest prag impozitul va rămâne la 10%. Taxa va fi reținută direct de bănci.
7. În ceea ce privește jocurile de noroc, se va introduce un impozit de 5% pe fiecare tranziție către operatori de jocuri de noroc sau platforme online. Aceste taxe vor fi reținute la sursă de către operatorii de plăți autorizați, inclusiv instituțiile bancare. Tranzacțiile, inclusiv cele menționate anterior, se vor desfășura online, iar băncile vor gestiona colectarea impozitelor pentru stat. De exemplu, doar în sectorul jocurilor de noroc, s-au realizat tranzacții de peste 84 de milioane de lei.
Reducerea Evaziunii și Combaterea Muncii la Negru
Înăsprirea sancțiunilor a devenit o prioritate, incluzând majorarea amenzilor pentru fiecare angajat fără contract de muncă. Astfel, amenzile s-au ridicat de la 20.000 lei la 200.000 lei per angajat, iar limita maximă de amendă a fost crescută de la 200.000 lei la 2 milioane lei. În prezent, există firme care consideră mai rentabil să plătească o parte din aceste amenzi decât să achite impozitele și contribuțiile pentru mai mulți angajați. De asemenea, au fost introduse măsuri severe, cum ar fi retragerea autorizației de funcționare a firmelor și interdicția de a înființa sau de a deveni asociat la alte societăți timp de 5 ani.
Se va implementa o tematică de control adecvată, concentrându-se pe sectoare cu risc ridicat, precum construcții, Horeca, agricultură și comerț. Inspectorii de muncă vor fi echipați cu camere de supraveghere pentru a documenta eventualele acte de agresiune sau amenințări întâlnite în timpul verificărilor.
De asemenea, activitatea Inspecției Muncii va fi eficientizată, cu un minim de 6 ore petrecute pe teren în fiecare zi lucrătoare. Un aspect important este creșterea numărului de inspectori, având în vedere că, de exemplu, în București, există doar 73 de inspectori pentru 300.000 de firme. Aceasta înseamnă că fiecare inspector trebuie să verifice mai mult de 4.100 de societăți comerciale. În județul Ilfov, 26 de inspectori trebuie să controleze 100.000 de firme, iar în Cluj, 51 de inspectori trebuie să verifice 135.000 de companii, ceea ce creează o mare încărcătură de lucru.
De asemenea, este nevoie de o dotare mai bună a inspectorilor de muncă cu autoturisme și carburant, având în vedere că, în medie, fiecare Inspectorat Teritorial de Muncă are doar 2-3 mașini, insuficiente pentru nevoile lor de control.
Mame în Concediul de Creștere a Copilului
În prezent, există 72.758 de indemnizații de creștere a copilului, cu sume cuprinse între 3.000 și 8.500 lei. Totalul sumelor aferente acestor drepturi se ridică la 405.366.077 lei pe lună, cu o medie de 5.571 lei. Contribuțiile la asigurările sociale, Corect CASS, sunt estimate la 40.536.607 lei lunar.
Din totalul indemnizațiilor, 52.280 sunt cuprinse între 4.000 și 8.500 lei, ceea ce reprezintă 72% din total. Aceste sume generează drepturi în valoare de 330.546.542 lei pe lună, adică 82% din total. Astfel, contribuțiile la CASS pentru aceste indemnizații se ridică la 33.054.654 lei pe lună.
În discuție se află și CASS-ul pentru refugiați, migranți și apatrizi, precum și posibila ridicare a pragului de la CASS la 4.000 lei pentru pensionari.
Printre pensionarii care beneficiază de asigurări sociale, 789.410 se află în intervalul de venituri între 3.000 și 4.000 lei.
Modificările propuse în REVISAL și legislația muncii ar putea include ajustări la programul de înregistrare. Această modificare ar asigura că o persoană, identificată printr-un CNP, nu poate avea mai multe contracte de muncă înregistrate care să depășească 12 ore pe zi.
