Banca Națională a României intervine public în scandalul uriaș declanșat de amenda record de 3,73 miliarde de lei aplicată de Consiliul Concurenței unui număr de 10 bănci. Prin vocea purtătorului de cuvânt Dan Suciu, BNR susține că decizia ridică o serie de întrebări care trebuie lămurite pentru a evita confuzii, așteptări nerealiste și efecte asupra stabilității financiare.
Vezi și: Cele mai mari 10 bănci din România au manipulat ROBOR-ul: Consiliul Concurenței le-a amendat cu peste 700 de milioane de euro – Stiripesurse
După sancțiunea fără precedent aplicată de Consiliul Concurenței celor 10 bănci acuzate că și-ar fi coordonat comportamentul în procedura de stabilire a indicelui ROBOR, Banca Națională a României solicită public explicații suplimentare și avertizează asupra riscului ca lipsa clarificărilor să alimenteze confuzii și interpretări greșite.
Într-o poziție oficială transmisă de purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, banca centrală arată că decizia Consiliului Concurenței se referă la o procedură tehnică extrem de complexă și că este nevoie de explicații suplimentare pentru a nu genera controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau chiar efecte asupra stabilității financiare.
„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”, transmite BNR.
BNR: Investigația nu a vizat banca centrală
Dan Suciu subliniază că investigația Consiliului Concurenței nu a vizat Banca Națională și nici regulamentele după care funcționează piața monetară.
Potrivit acestuia, chiar Consiliul Concurenței a precizat că „decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”.
Cu toate acestea, BNR consideră că există mai multe aspecte care trebuie explicate public, în special în contextul în care au apărut numeroase comentarii privind rolul ROBOR și al politicii monetare în creșterea costurilor creditelor.
Replica BNR privind creșterea ROBOR
Unul dintre punctele centrale ale reacției BNR vizează ideea că evoluția ROBOR din perioada 2021-2023 ar fi fost rezultatul unei înțelegeri între bănci.
Banca centrală respinge această interpretare și susține că majorarea indicelui a fost determinată de inflația ridicată și de creșterea dobânzilor la nivel internațional.
„Creșterea, e drept spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, ci unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale”, arată Dan Suciu.
Oficialul BNR atrage atenția că în spațiul public au apărut deja afirmații potrivit cărora ROBOR ar fi fost majorat artificial cu mai multe procente, în timp ce conducerea Consiliului Concurenței a vorbit despre eventuale diferențe de ordinul unor fracțiuni de procent.
Trei întrebări directe pentru Consiliul Concurenței
În documentul transmis public, BNR formulează trei întrebări majore către Consiliul Concurenței.
Prima vizează modul în care băncile ar fi încălcat legislația concurenței, în condițiile în care regulamentul și normele pieței monetare sunt considerate corecte.
A doua întrebare se referă la afirmațiile privind schimbul de informații confidențiale dintre bănci și la modul în care acestea ar fi afectat concurența.
„Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial”, susține Dan Suciu.
A treia clarificare solicitată privește nivelul ROBOR considerat „corect” de către Consiliul Concurenței și metodologia prin care s-a ajuns la concluzia că anumite cotații ar fi fost influențate.
BNR: Decizia poate avea efecte importante asupra economiei
Banca Națională avertizează că o astfel de decizie are implicații importante nu doar pentru sectorul bancar, ci și pentru întreaga economie.
„Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare”, afirmă Dan Suciu.
Potrivit reprezentantului BNR, tocmai din acest motiv sunt necesare explicații suplimentare, astfel încât publicul să înțeleagă exact ce a fost sancționat și care sunt efectele reale ale deciziei.
Consiliul Concurenței a anunțat pe 7 iunie sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, susținând că acestea și-au coordonat comportamentul în procedura de fixing ROBOR prin schimburi de informații confidențiale privind nivelul indicelui de referință utilizat la calculul unor dobânzi.
Sursă: stiripesurse.ro
