Motivarea instanței în dosarul 10 August redeschide una dintre cele mai sensibile dezbateri din ultimii ani. Judecătorii care au dispus achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei au concluzionat că intervenția forțelor de ordine din Piața Victoriei a avut un temei legal și au respins acuzațiile formulate de procurori privind modul în care a fost gestionată acțiunea împotriva protestatarilor. Argumentele din hotărâre riscă să provoace reacții puternice, în special în rândul românilor din Diaspora care au participat la manifestația din 10 august 2018.
Ce au scris judecătorii despre 10 August: argumentele care au dus la achitarea șefilor Jandarmeriei
Tribunalul Militar București a pronunțat prima sentință în dosarul privind intervenția Jandarmeriei la protestul din 10 august 2018, una dintre cele mai sensibile cauze penale deschise după violențele din Piața Victoriei. Hotărârea este una care schimbă radical tabloul acuzațiilor formulate de procurorii militari: foștii șefi ai Jandarmeriei au fost achitați, iar instanța a dispus condamnări doar în cazul a patru jandarmi, pentru fapte individuale de purtare abuzivă.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată.
În dosar au fost judecați foștii șefi ai Jandarmeriei: colonelul în rezervă Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Valentin Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei și comandant al acțiunii din 10 august 2018, precum și colonelul în rezervă Ionuț Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române.
Alături de aceștia au fost trimiși în judecată mai mulți ofițeri și subofițeri ai Jandarmeriei Capitalei: Laurențiu Cristian Ciobanu, Cătălin Răzvan Popescu, Marian Ion Zăvoianu, Adrian Costel Dumitru, Luca Florin Moldoveanu, Marius Daniel Mihai, Alin Belecciu, Marian Cristian Bîrsan, Cristian Bolat, George Buzatu, Florea Carmocanu, Pavel Custrin Bardahan și George Constantin Zamfir.
Dosarul a fost trimis în judecată în august 2023 de procurorii Secției Parchetelor Militare din Parchetul General. În proces s-au constituit părți civile peste 300 de persoane, iar instanța a analizat un volum uriaș de probe, declarații, imagini video și documente medicale.
Acuzațiile procurorilor: intervenția ar fi fost nelegală și nejustificată
Potrivit rechizitoriului, procurorii militari au susținut că intervenția în forță din seara zilei de 10 august 2018, împotriva protestatarilor aflați în Piața Victoriei, ar fi fost nelegală și nejustificată.
Anchetatorii au arătat că aproximativ 30.000 de persoane se aflau în piață, iar intervenția a vizat dispersarea întregii mase de protestatari. Procurorii au susținut că Laurențiu Cazan, în calitate de comandant al acțiunii, precum și Gheorghe Sebastian Cucoș și Cătălin Sindile, în calitate de coordonatori, și-ar fi îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu și ar fi ordonat intervenția în forță cu încălcarea dispozițiilor legale.
În viziunea acuzării, folosirea bastoanelor de cauciuc, a scuturilor, spray-urilor lacrimogene, grenadelor acustice și iritant-lacrimogene, pulverizatoarelor de capacitate mărită și cartușelor ar fi reprezentat un tratament „inuman” și „degradant”.
Foștii șefi ai Jandarmeriei au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, iar Laurențiu Cazan și pentru fals intelectual. Ceilalți inculpați au fost acuzați, după caz, de purtare abuzivă sau complicitate la purtare abuzivă.
Instanța: decizia de intervenție a avut temei legal
Tribunalul Militar București a ajuns însă la o concluzie diferită de cea a procurorilor în privința acuzațiilor principale.
Judecătorul a reținut că acuzația de abuz în serviciu nu se verifică în raport cu materialul probator administrat și că nu a fost dovedit elementul material al îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu.
În motivare, instanța arată că „niciunul dintre punctele pe care se fundamentează acuzația de abuz în serviciu nu se verifică în raport cu materialul probator administrat”, nefiind dovedite nici îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, nici legătura de cauzalitate dintre conduita inculpaților și urmarea reținută în sarcina lor.
Mai mult, instanța a concluzionat că „decizia de intervenție beneficiază, sub toate aspectele analizate, de un temei legal autonom și deplin”.
Această concluzie a dus la achitarea lui Laurențiu Cazan și a lui Gheorghe Sebastian Cucoș pentru abuz în serviciu, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală în forma reținută de procurori.
În cazul lui Cătălin Sindile, instanța a stabilit că nu rezultă din probe că acesta ar fi dispus sau ar fi participat la dispunerea intervenției. Judecătorul a reținut că „fapta imputată inculpatului, constând în dispunerea abuzivă a intervenției, nu există”.
Laurențiu Cazan, achitat și pentru fals intelectual
Laurențiu Valentin Cazan a fost achitat și pentru infracțiunea de fals intelectual. Acuzația avea legătură cu documentele întocmite după intervenția din 10 august.
Instanța a apreciat că nu sunt întrunite condițiile pentru condamnare și a dispus achitarea fostului comandant al acțiunii și sub acest aspect.
Astfel, toate acuzațiile principale care vizau conducerea Jandarmeriei au fost respinse de Tribunalul Militar.
Ce a reținut instanța despre somațiile date protestatarilor
Un element important al motivării privește somațiile care ar fi trebuit adresate protestatarilor înaintea intervenției în forță.
Instanța a reținut că au existat probe care confirmă că somațiile au fost făcute. Un martor a arătat că, anterior intervenției, „au fost efectuate somațiile legale acustice către manifestanți, de a părăsi Piața, în caz contrar urmând a se folosi forța”.
Un alt martor, șef al Serviciului Misiuni Ordine Publică din cadrul Jandarmeriei Capitalei, a precizat că „somațiile adresate manifestanților de a părăsi piața, avertizați fiind că în caz contrar se va folosi forța, au fost date cu cel puțin 30 de minute înainte de intervenția în forță”.
Instanța a admis că există și declarații ale unor persoane care au spus că nu au auzit somațiile, însă a apreciat că acest lucru nu infirmă faptul că avertizările au fost efectuate. Judecătorul a explicat că audibilitatea somațiilor putea fi afectată de poziția martorilor, zgomotul ambiental, vuvuzele, fluiere, scandări și de acoperirea sonoră inegală a mijloacelor de amplificare.
Cine a fost condamnat
Deși acuzațiile principale împotriva conducerii Jandarmeriei au fost respinse, instanța a reținut răspunderea penală în cazul a patru jandarmi, pentru episoade individuale de purtare abuzivă.
Marian Cristian Bîrsan a primit o pedeapsă de 1 an de închisoare pentru purtare abuzivă, în legătură cu persoana vătămată Ștefănescu Orlando Alexandru. Instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. Pe durata termenului de supraveghere, acesta trebuie să respecte mai multe obligații, inclusiv să se prezinte la Serviciul de Probațiune, să anunțe schimbarea locuinței sau deplasările mai lungi de cinci zile și să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
George Buzatu a primit, de asemenea, 1 an de închisoare pentru purtare abuzivă, tot cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. Și în cazul său instanța a stabilit obligația de a presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Alin Belecciu a fost condamnat la 1 an de închisoare pentru purtare abuzivă în legătură cu persoana vătămată Răuțu Gheorghe. Și în acest caz, instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Marius Daniel Mihai a primit cea mai mare pedeapsă dintre cei condamnați: 1 an și 3 luni de închisoare pentru purtare abuzivă, în legătură cu persoana vătămată Tocană Costel. În cazul său, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de 2 ani. De asemenea, i-a interzis timp de 2 ani dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat. Acesta trebuie să presteze 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Ce fapte concrete a reținut instanța
În motivare, instanța descrie și episoade punctuale în care a considerat că faptele de purtare abuzivă au fost dovedite.
Într-un caz, judecătorul a reținut că un jandarm aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în Piața Victoriei, a pulverizat substanțe iritant-lacrimogene în zona feței unei persoane, de la o distanță de aproximativ 30-40 de centimetri, provocându-i suferințe fizice.
Într-un alt episod, instanța a reținut că un comandant aflat în spatele cordonului de jandarmi s-a apropiat de o persoană civilă și a lovit-o în zona feței, în gură, cu portavocea pe care o avea în mână, cauzându-i leziuni.
În cazul unei alte persoane vătămate, instanța a reținut că leziunile traumatice au fost produse prin pulverizare de substanțe iritante și au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale.
Aceste episoade au fost tratate separat de acuzația generală privind legalitatea intervenției în forță.
Cine a fost achitat
Instanța a dispus achitarea lui Laurențiu Valentin Cazan pentru abuz în serviciu și fals intelectual.
Au fost achitați și Gheorghe Sebastian Cucoș și Ionuț Cătălin Sindile pentru abuz în serviciu.
De asemenea, au fost achitați, pentru diferite acuzații de purtare abuzivă sau complicitate la purtare abuzivă, Laurențiu Cristian Ciobanu, Cătălin Răzvan Popescu, Adrian Costel Dumitru, Luca Florin Moldoveanu, Florea Carmocanu, Pavel Custrin Bardahan și George Constantin Zamfir.
Cristian Bolat a fost achitat pentru purtare abuzivă în legătură cu persoana vătămată Fîrdea Ioan Marin.
Instanța a reținut în mai multe cazuri fie că fapta nu există, fie că nu este prevăzută de legea penală, fie că nu există probe suficiente că persoana trimisă în judecată a săvârșit fapta.
Fapte închise prin prescripție
Pentru unele acuzații, procesul penal a încetat ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.
Este vorba despre Laurențiu Cristian Ciobanu, pentru o acuzație de purtare abuzivă în legătură cu persoana vătămată Badea Nicolae, Marian Ion Zăvoianu, pentru o acuzație de purtare abuzivă în legătură cu Dide Cristian Mihai, Marian Cristian Bîrsan, pentru o faptă distinctă de purtare abuzivă, și George Buzatu, pentru o altă faptă.
Prin urmare, în cazul acestor acuzații, instanța nu a mai analizat fondul în vederea unei condamnări, ci a constatat că răspunderea penală nu mai poate fi angajată din cauza trecerii timpului.
Despăgubiri acordate limitat
Pe latura civilă, instanța a respins cele mai multe cereri de despăgubiri formulate de părțile civile.
Totuși, judecătorul a acordat daune morale în câteva cazuri.
Laurențiu Cristian Ciobanu a fost obligat să plătească 7.000 de lei daune morale către Badea Nicolae.
Marian Cristian Bîrsan a fost obligat să plătească 5.000 de lei daune morale către Mihăiescu Daniel Cristian.
Marian Cristian Bîrsan și George Buzatu au fost obligați, în solidar, la plata sumei de 15.000 de lei daune morale către Ștefănescu Orlando Alexandru.
De asemenea, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București au fost obligate, în solidar, să plătească 25.000 de lei daune morale către Tocană Costel.
În rest, numeroase cereri civile au fost respinse ca nefondate sau lăsate nesoluționate, în funcție de soluția dată pe latura penală.
Un dosar uriaș: 16 inculpați, peste 300 de părți civile, sute de martori
Hotărârea arată amploarea excepțională a cauzei. Dosarul a vizat 16 inculpați, peste 300 de părți civile și peste 100 de persoane vătămate. Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române au avut calitatea de părți responsabile civilmente.
În rechizitoriu au fost propuși 485 de martori. Pe parcursul judecății, instanța a audiat sute de persoane și a readministrat o parte importantă a probatoriului. Judecata pe fond a început după finalizarea camerei preliminare, iar cauza a avut numeroase termene până la pronunțare.
Inculpații nu au recunoscut faptele și au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii obișnuite, nu prin procedura simplificată.
Ce înseamnă sentința
Prima sentință din dosarul 10 August este o lovitură majoră pentru teza acuzării privind caracterul nelegal al întregii intervenții a Jandarmeriei.
Procurorii au susținut că intervenția în forță a fost nejustificată și coordonată abuziv de conducerea Jandarmeriei. Tribunalul Militar a concluzionat însă că nu sunt întrunite condițiile pentru condamnarea foștilor șefi ai Jandarmeriei și că decizia de intervenție a avut temei legal.
În schimb, instanța a separat decizia operativă de ansamblu de faptele individuale ale unor jandarmi, pentru care a dispus condamnări punctuale.
Astfel, dosarul 10 August se încheie în primă instanță cu achitarea conducerii Jandarmeriei, cu mai multe achitări pentru ofițeri și subofițeri, cu fapte prescrise și cu patru condamnări pentru purtare abuzivă, toate fără executare efectivă în regim de detenție, cel puțin în această etapă procesuală.
Hotărârea Tribunalului Militar București poate fi atacată cu apel.
Sursă: stiripesurse.ro
