Recul al depistărilor, acces la tratamente preventive în scădere, distribuire drastic redusă de prezervative: reducerile masive ale ajutorului internaţional dezorganizează şi pun în pericol lupta împotriva HIV, a avertizat vineri ONUSIDA, agenţia specializată a ONU pentru combaterea maladiei SIDA, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Este pentru prima dată când lupta împotriva HIV este atât de perturbată, de când omenirea a început să se mobilizeze împotriva acestei boli”, a subliniat Winnie Byanyima, director general al ONUSIDA.
Lupta împotriva HIV, virusul care declanşează SIDA, este „periclitată de reducerile bruşte” ale ajutorului internaţional, a adăugat ea.
Această scădere marchează o iniţiativă generală din partea majorităţii ţărilor dezvoltate începând de la jumătatea anilor 2000. Deciziile cele mai drastice au fost luate de Statele Unite, în timpul celui de-al doilea mandat al preşedintelui Donald Trump, care a desfiinţat aproape complet agenţia americană dedicată acestui subiect, USAID.
Însă alte ţări – Germania, Franţa, Regatul Unit – şi-au redus şi ele considerabil ajutorul internaţional, punând în dificultate mai multe ONG-uri şi afectând lupta împotriva bolilor, precum SIDA, care afectează în principal cele mai sărace regiuni ale lumii.
Într-un nou raport, ONUSIDA evidenţiază mai multe efecte concrete şi măsurabile ale acestui fenomen. Între 2024 şi 2025, numărul persoanelor care iau PrEP, un tratament preventiv şi crucial în lupta împotriva HIV, a scăzut cu 38% în cele 60 de ţări studiate.
Scădere a depistărilor
Iar în ţările cele mai afectate de HIV, majoritatea aflate în Africa Subsahariană, un important program de depistare s-a confruntat cu o scădere a ratei de participare de 22%.
Finanţările dedicate distribuirii de prezervative, în continuare aflate în centrul luptei duse împotriva răspândirii HIV, au scăzut dramatic, cu 90%, potrivit raportului. Iar cele dedicate accesului la programe de prevenţie au scăzut cu 80%.
Această reducere drastică afectează în special programele organizate de primii vizaţi în cadrul unei comunităţi, în contrast cu cele lansate de actori externi, cum ar fi guverne şi anumite ONG-uri internaţionale.
Or, „când serviciile sunt propuse direct de către persoane care trăiesc cu HIV, lucrători din industria sexului, bărbaţi gay, atunci oamenii sunt mai predispuşi să vină din proprie voinţă spre aceste programe, pentru că se simt în siguranţă”, a explicat doamna Byanyima.
ONUSIDA estimează că 570.000 de persoane au murit de SIDA anul trecut şi 1,2 milioane au fost infectate. Aceste cifre se înscriu în tendinţa de scădere observată după anul 2010, dar, potrivit aceleiaşi agenţii, nu reflectă încă impactul generat de scăderea ajutorului internaţional.
„Nu vom remarca chiar imediat noile infectări, va fi nevoie de câţiva ani”, a declarat directoarea agenţiei, în contextul în care primele stadii ale infecţiei cu HIV sunt lipsite de simptome, fiind apoi urmate de faze marcate de manifestări relativ puţin spectaculoase.
„Un virus care nu are graniţe”
Desigur, după reducerea ajutorului internaţional, aproximativ 50 de state şi-au luat angajamentul de a-şi creşte singure mijloacele de luptă împotriva HIV pe teritoriile lor.
Această evoluţie este binevenită, consideră doamna Byanyima, dar „nu va înlocui” resursele internaţionale în scădere, a avertizat ea. Winnie Byanyima îndeamnă la o „solidaritate mondială” împotriva unui „virus care nu are graniţe”.
Noi arme de luptă există deja împotriva bolii, precum Lenacapavir, produs de Gilead, foarte eficient atât în prevenirea, cât şi în tratamentul infecţiei cu HIV, deoarece acţionează pe termen lung şi nu necesită o administrare frecventă. Însă acest medicament rămâne încă rezervat doar ţărilor cele mai dezvoltate.
Incluzând cinci ţări africane într-un grup de studiu, noul raport a constatat că puţin peste 6.000 de persoane au primit acel tratament în primăvara anului 2026. „Este o picătură într-un ocean în raport cu ceea ce ar fi necesar”, a spus doamna Byanyima, care consideră că noul tratament ar trebui administrat pentru circa 20 de milioane de persoane.
Oare este încă posibil să se elimine SIDA de pe lista ameninţărilor majore de sănătate publică până în 2030, aşa cum doreşte de mulţi ani ONU? „S-a început greşit” acest proces, recunosc autorii raportului, însă doamna Byanyima este de părere că acest lucru este încă posibil.
Este vorba despre „o alegere politică”, avertizează ea, în contextul în care ONU începe pe 22 iunie o ediţie a Adunării Generale care ar trebui să adopte un text ce va gestiona reacţia globală împotriva HIV în următorii ani.
Sursă: stiripesurse.ro
