Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) respinge acuzațiile lansate în spațiul public de reprezentanți ai Guvernului privind sumele datorate sistemului judiciar și arată că acestea sunt prezentate „trunchiat” și „fără context juridic și bugetar”, cu riscul de a induce grav în eroare opinia publică.
Într-un comunicat transmis marți, 26 mai 2026, ÎCCJ acuză Executivul că încearcă să mute asupra magistraților responsabilitatea pentru degradarea nivelului de trai al populației.
Guvernul, rău platnic de 15 ani
Potrivit Înaltei Curți, sumele invocate public de Guvern nu reprezintă, în cea mai mare parte, drepturi salariale curente sau noi beneficii acordate magistraților, ci dobânzi și penalități acumulate ca urmare a neexecutării, timp de peste 15 ani, a unor obligații stabilite prin hotărâri judecătorești definitive.
Instituția precizează că debitul principal ar fi „semnificativ mai redus”, însă acestuia i s-au adăugat accesorii generate de întârzierea plăților. Din acest motiv, cuantumul total este într-o „permanentă dinamică ascendentă” și dificil de evaluat exact.
ÎCCJ mai arată că situații similare au existat și în cazul altor categorii profesionale din sectorul public, precum profesorii sau polițiștii, astfel că problema nu ține de un presupus privilegiu al magistraților, ci de modul în care statul și-a executat obligațiile stabilite definitiv de instanțe.
ÎCCJ: Se induce artificial ideea unor privilegii
În comunicat, Înalta Curte acuză că cifrele vehiculate public sunt prezentate „într-o manieră exagerată și fără context”, pentru a induce artificial ideea unor privilegii și pentru a alimenta ostilitatea față de sistemul judiciar.
Instanța supremă transmite că această strategie ar urmări legitimarea, prin presiune publică, a unor măsuri care afectează independența financiară a magistraturii și vulnerabilizează puterea judecătorească.
„Aceeași strategie a fost folosită și în materia pensiilor”, arată ÎCCJ, care afirmă că, în acel caz, cultivarea deliberată a unei percepții negative a fost folosită pentru a justifica măsuri ce au afectat garanțiile de independență ale justiției.
„Independența justiției nu este un privilegiu al magistratului”
Înalta Curte subliniază că independența justiției nu trebuie prezentată ca un privilegiu al magistraților, ci ca o garanție constituțională pentru cetățeni.
Potrivit instituției, această garanție presupune ca actul de justiție să fie realizat de judecători independenți, feriți de orice formă de presiune sau condiționare, inclusiv prin vulnerabilizare economică.
Mesajul vine în contextul unor tensiuni publice între reprezentanți ai Guvernului și sistemul judiciar, pe fondul discuțiilor privind impactul bugetar al drepturilor câștigate în instanță de magistrați și al reformelor care vizează pensiile și salarizarea din sistem.
Acuzație dură la adresa Guvernului: Se deturnează atenția de la lipsa soluțiilor reale
ÎCCJ afirmă că „demonizarea sistematică a justiției” și transformarea magistraților în ținte publice nu rezolvă problemele economice și sociale ale cetățenilor.
Dimpotrivă, susține instanța supremă, această abordare ar urmări deturnarea atenției de la lipsa unor soluții reale și de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populației.
În finalul comunicatului, Înalta Curte anunță că va folosi toate mijloacele legale și instituționale necesare pentru apărarea independenței justiției, în acord cu exigențele statului de drept și cu standardele europene care consacră inclusiv necesitatea autonomiei financiare a autorității judecătorești.
Sursă: stiripesurse.ro
