Noua lege a salarizării unitare, pusă în transparență publică de Ministerul Muncii, aduce modificări importante pentru demnitari, după ce coeficienții folosiți la calcularea indemnizațiilor au fost schimbați față de prima variantă a proiectului. Potrivit documentelor prezentate de Antena 3 CNN, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a majorat mai mulți coeficienți față de forma lucrată anterior de fostul ministru Florin Manole.
Mecanismul este următorul: salariul brut se calculează prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. În proiectul publicat luni, valoarea de referință pentru anul 2027 este de 4.100 de lei, în timp ce în varianta Manole era de 4.300 de lei. Chiar și cu o valoare de referință mai mică, unii demnitari ajung să câștige mai mult, pentru că li s-au mărit coeficienții. Proiectul prevede 12 grade salariale, un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul bugetar și intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
Parlamentarii, plus peste 1.000 de lei brut față de prima variantă
În cazul senatorilor și deputaților, coeficientul era 5,44 în varianta Florin Manole, dar a fost crescut la 6,00 în varianta asumată de Dragoș Pîslaru. La o valoare de referință de 4.300 de lei, un deputat ar fi avut un brut de 23.392 de lei. În noua formulă, cu valoarea de referință de 4.100 de lei, dar cu un coeficient mai mare, indemnizația ajunge la 24.600 de lei brut. Diferența este de 1.208 lei brut în plus.
Majorări de coeficienți apar și la conducerea Parlamentului. Președinții Senatului și Camerei Deputaților trec de la 7,00 la 7,50. Vicepreședinții celor două Camere urcă de la 6,46 la 6,50, secretarii și chestorii de la 5,89 la 6,45, iar liderii de grup parlamentar de la 5,82 la 6,50. Și președinții, vicepreședinții și secretarii comisiilor permanente au coeficienți mai mari în varianta Pîslaru.
Creșteri și pentru funcțiile din Guvern
Și la nivelul Guvernului apar modificări. Coeficientul pentru prim-ministru a fost majorat de la 7,00 la 7,50. Astfel, în varianta Manole, premierul ar fi avut o indemnizație brută de 30.100 de lei, calculată la valoarea de referință de 4.300 de lei. În varianta actuală, indemnizația ajunge la 30.750 de lei brut, adică 650 de lei în plus.
Vicepremierii trec de la coeficientul 6,46 la 6,60, iar miniștrii de la 6,26 la 6,50. Pentru miniștrii delegați, coeficientul a fost modificat de la 6,26 la 6,30. Există însă și o scădere: secretarii de stat coboară de la 5,76 la 5,60. Subsecretarii de stat cresc ușor, de la 5,04 la 5,10.
Primarul Capitalei, peste 26.000 de lei brut
Diferențe importante apar și la aleșii locali. Pentru primarul general al Capitalei, coeficientul a fost majorat de la 5,89 la 6,50. La vechea formulă, indemnizația ar fi fost de 25.327 de lei brut. În proiectul actual, ajunge la 26.650 de lei brut, adică o creștere de 1.323 de lei brut.
Viceprimarul Capitalei trece de la 5,57 la 6,00, iar președinții de consilii județene de la 5,57 la 6,00. Primarii municipiilor reședință de județ și primarii de sectoare din București cresc de la 5,31 la 6,00. Pentru viceprimarii municipiilor reședință de județ și ai sectoarelor Capitalei, coeficientul urcă de la 4,80 la 5,30. În schimb, vicepreședinții de consilii județene au o scădere marginală, de la 5,31 la 5,30.
Sindicatele acuză haos și pierderi pentru funcționari
În timp ce mai multe funcții de demnitate publică ies mai bine în noua formulă, liderul SED LEX, Vasile Marica, prezent în studioul Antena 3 CNN, a criticat dur proiectul. Acesta susține că legea „nemulțumește pe absolut toată lumea” și că, în unele ministere, funcționarii ar putea pierde sume importante la salariu. Potrivit acestuia, unii șefi din Ministerul Finanțelor ar putea pierde până la 5.000 de lei, iar șefi de serviciu sau angajați de execuție ar putea avea diminuări de mii de lei.
Noua lege a salarizării este prezentată de Guvern drept una dintre reformele-cheie din PNRR și trebuie adoptată până la finalul sesiunii parlamentare, pentru respectarea termenului de 1 iulie 2026. Ministrul Dragoș Pîslaru a susținut anterior că proiectul urmărește reducerea dezechilibrelor din sistemul public și eliminarea unei părți semnificative dintre sporuri: 87 din 151, adică aproape 57%.
Sursă: stiripesurse.ro
