Eurodeputatul Andrei Kovacev a avertizat miercuri, prezent la sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, că folosirea Bulgariei pentru a explica lipsa de progrese a Macedoniei de Nord pe calea sa europeană este foarte dăunătoare.
Kovacev a declarat pentru BTA că problemele vizează rapoartele Comisiei Europene privind progresele ţărilor din Balcanii de Vest către aderarea la UE, proiectele de rezoluţii asupra acestor rapoarte care urmează să fie supuse votului Parlamentului European, precum şi relaţiile bilaterale dintre Sofia şi Skopje, notează Agerpres.
Înaintea votului de miercuri asupra proiectelor de rezoluţii ale Parlamentului European privind rapoartele anuale de progres pentru 2025 pentru şapte ţări candidate la UE, BTA a solicitat opinii de la eurodeputaţi bulgari din toate grupurile parlamentare şi din toate partidele politice bulgare reprezentate în legislativ.
Întrebat despre mesajele din rapoartele Comisiei Europene privind ţările din Balcanii de Vest, Kovacev a evidenţiat progresele realizate de Muntenegru şi Albania şi a explicat de ce Macedonia de Nord, Serbia, Bosnia şi Herţegovina şi Kosovo rămân în urmă în proces.
„Principiul fundamental este clar performanţa proprie a fiecărei ţări candidate, astfel încât evaluările sunt strict individuale. Muntenegru este, desigur, cel mai avansat şi ne aşteptăm să semneze foarte curând un tratat de aderare, adică anul viitor. Există semnale pozitive şi pentru Albania. Aceasta trebuie, desigur, să-şi finalizeze reformele şi să acorde o atenţie deosebită protestelor de mediu şi proiectelor realizate într-o manieră netransparentă în zonele de coastă ale Albaniei”, a spus Kovacev.
„În ceea ce priveşte celelalte ţări, nu vedem progrese semnificative, iar rapoartele arată că ele rămân în urmă în integrarea lor. Republica Macedonia de Nord nu îndeplineşte angajamentele asumate în 2022 sau concluziile Consiliului, inclusiv cerinţa de a include bulgarii în toate părţile Constituţiei înainte de începerea negocierilor. Ca să nu mai vorbim de implementarea cadrului de negociere, unde punctul 5 spune că Macedonia de Nord trebuie să aplice tratatele cu Bulgaria şi Grecia şi protocoalele la tratatul cu Bulgaria”, a spus Kovacev, menţionând şi lipsa de progres în Kosovo, Bosnia şi Herţegovina şi Serbia.
Comentând poziţia Bulgariei şi echilibrul dintre sprijinul pentru perspectiva europeană a Macedoniei de Nord şi protejarea interesului naţional al Bulgariei, Kovacev a indicat încetarea discursului de ură împotriva bulgarilor din Macedonia de Nord şi reformarea educaţiei ca paşi esenţiali pentru îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale dintre Sofia şi Skopje.
„Interesul naţional al Bulgariei este acum şi un interes european, deoarece toate elementele care protejează interesul bulgar sunt incluse în cadrul de negociere şi în condiţia prealabilă pentru deschiderea negocierilor, şi anume includerea comunităţii bulgare în toate părţile Constituţiei Macedoniei de Nord, în preambul şi în secţiunile care enumeră celelalte popoare. Acest lucru este legat şi de nediscriminare, de reducerea şi eliminarea discursului de ură şi de toate incidentele şi crimele absolut inacceptabile care au avut loc în ultimii ani ca rezultat al discursului de ură împotriva bulgarilor, incitat de politicieni, mass-media, reprezentanţi ai mediului academic şi ai comunităţilor religioase”, a spus Kovacev.
„De aceea insistăm şi asupra modificării manualelor şi a sistemului de educaţie. Acest lucru este prevăzut şi în tratatul cu Bulgaria şi în protocoalele sale. Educaţia este legată de buna vecinătate, care face parte din criteriile de la Copenhaga. Macedonia de Nord spune că acest lucru nu este legat de integrarea europeană. Dimpotrivă, buna vecinătate face parte din criteriile de la Copenhaga şi înseamnă că generaţiile tinere din Republica Macedonia de Nord nu ar trebui să fie învăţate să-şi urască vecinii”, a adăugat eurodeputatul.
Comentând atacul prin incendiere asupra vehiculelor diplomatice bulgare din Skopje, Kovacev a spus că astfel de incidente provin în principal din folosirea Bulgariei ca scuză pentru lipsa de progres a Macedoniei de Nord pe calea sa europeană.
„Am avertizat că folosirea Bulgariei ca explicaţie pentru lipsa de progres a Republicii Macedonia de Nord pe calea sa europeană este foarte dăunătoare. Eu personal l-am avertizat pe prim-ministrul Macedoniei de Nord, Hristijan Mickoski, să nu folosească Bulgaria ca temă de campanie electorală. Ar fi câştigat alegerile oricum, chiar şi fără să folosească subiectul bulgar. Bulgaria nu are drept de veto. Din 2022 există un cadru european de negociere şi o condiţie prealabilă, despre care am discutat mai devreme, pentru începerea negocierilor”, a spus Kovacev.
El a afirmat că Mickoski a câştigat alegerile susţinând că fostul guvern din Macedonia de Nord a comis o trădare şi „a cedat în faţa Bulgariei” prin acceptarea cadrului de negociere.
„Le-a promis alegătorilor săi că va găsi o soluţie creativă şi nu va implementa acest cadru de negociere sau această condiţie prealabilă. Totuşi, a devenit clar că acest lucru nu face decât să blocheze Republica Macedonia de Nord şi cetăţenii săi, în timp ce el continuă să dea vina pe vecinul estic, adică Bulgaria, spunând că noi suntem de vină. Acest lucru insuflă o atitudine negativă faţă de Bulgaria, care alimentează manifestări de ură în mass-media şi podcasturi, precum şi în rândul bloggerilor. Vedem această atitudine ostilă escaladând şi manifestându-se în astfel de acte de terorism sau în diverse condamnări”, a spus Kovacev, invocând cazuri de cetăţeni din Macedonia de Nord condamnaţi pentru postări pe reţelele sociale şi menţionându-i în mod specific pe Dragi Karov şi Liubco Gheorghievski, care au primit pedepse cu suspendare în legătură cu opinii exprimate public privind identitatea lor bulgară.
Sursă: stiripesurse.ro
