Avertisment de la Banca Națională a României cu privire la ratingul de țară
Banca Națională a României (BNR) semnalează, în cadrul “Raportului asupra stabilității financiare”, că o eventuală scădere a ratingului de țară ar putea plasa România în categoria țărilor nerecomandate pentru investiții (junk), ceea ce ar genera dificultăți în finanțarea deficitului bugetar.
Conform BNR, deficitul bugetar considerabil și natura rigidă a unei părți semnificative din cheltuielile publice, inclusiv salariile din sectorul public, pensiile și transferurile sociale, complică și mai mult situația economică a țării.
“Instabilitatea politică, însoțită de deteriorarea echilibrelor macroeconomice, a condus la revizuirea perspectivei ratingului suveran de la „stabilă” la „negativă” de către principalele agenții de rating la sfârșitul anului trecut și începutul anului 2025”, se arată în raport.
O deteriorare a ratingului ar afecta capacitatea României de a se finanța, având în vedere că parte din cheltuielile publice sunt inflexibile, limitând astfel adaptabilitatea bugetară pentru a face față șocurilor externe sau creșterilor costurilor de finanțare.
BNR subliniază că existența unor dețineri substanțiale de titluri de stat în activele băncilor și fondurilor de pensii necesită continuarea și extinderea diversificării bazei de investitori pentru a reduce riscurile legate de interconexiunea dintre sectorul public și anumite componente ale sistemului financiar.
Prioritatea fondurilor europene nerambursabile
În acest context, BNR afirmă că prioritizarea absorbției rapide a fondurilor europene nerambursabile trebuie să fie o preocupare majoră la nivel național. Banca Națională atrage atenția asupra ritmului lent de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
“O gestionare eficientă a fondurilor europene poate avea un impact semnificativ asupra economiei românești, contribuind la reforme și investiții care să îmbunătățească reziliența și competitivitatea acesteia, în special în actualul context economic internațional provocator”, afirmă BNR.
Totuși, implementarea lentă a PNRR, marcată de întârzierile în atingerea obiectivelor programate, a generat blocaje în accesarea fondurilor și a dus la amânarea investițiilor planificate.
Până în luna iunie 2025, România a atras 10,72 miliarde euro din fondurile europene, dintre care 4,32 miliarde euro reprezentând împrumuturi și 6,4 miliarde euro granturi. Acest lucru reprezintă puțin peste o treime din alocarea totală disponibilă.
România se confruntă cu progrese limitate în implementarea PNRR, având doar 27% din obiectivele atinse, în condițiile în care media europeană este de 32% la aceeași dată.
Riscurile întârzierilor și impactul asupra dezvoltării
Realizările insuficiente în cei patru ani de la demararea programului sunt alarmante, având în vedere termenul limită pentru finalizarea tuturor obiectivelor propuse. Această situație ridică riscul de pierdere a unor fonduri europene semnificative și de imposibilitate în implementarea reformelor și investițiilor necesare pentru a sprijini tranziția României către un model de creștere sustenabilă.
Astfel, întârzierea în implementare a PNRR influențează grav direcția economică a țării, având potențialul de a compromite nu doar atragerea fondurilor europene, ci și oportunitățile de dezvoltare economică pe termen lung.
