Duminica și luni, italienii au fost chemați la urne pentru cinci referendumuri, având ca scop reducerea perioadei de obținere a cetățeniei de la zece la cinci ani, precum și întărirea protecției angajaților împotriva concedierilor. Niciunul dintre referendumuri nu a fost validat, rata de participare fiind sub pragul de 50 % necesar.
Referendumurile din Italia referitoare la relaxarea legislației privind cetățenia și la consolidarea protecției locurilor de muncă au eșuat, datele furnizate luni de agenția de sondare a opiniei publice YouTrend arătând că rata de participare a fost sub 50 % din electorat, cauza principală pentru invalidarea rezultatelor. Italieni au avut ocazia să voteze duminică și luni pe marginea acestor cinci referendumuri care se referau la scurtarea perioadei de dobândire a cetățeniei și la abrogarea unor reglementări care privesc disponibilizările.
Guvernul premierului Giorgia Meloni, aflat pe o poziție de dreapta, a încurajat cetățenii să nu participe la vot. Meloni a declarat că, deși va merge la urne, nu va depune buletinul de vot, cu scopul de a nu se realiza cvorumul necesar. Aceasta a generat critici din partea opoziției, care a condamnat promovarea absenteismului, conform informațiilor furnizate de Agerpres.
Câți români locuiesc în Italia — și ce importanță avea referendum-ul pentru ei
Conform Institutului Național de Statistică (ISTAT), în 2024, numărul cetățenilor români care locuiesc în Italia depășește 1.073.196, ceea ce îi face cea mai numeroasă comunitate străină din această țară.
Pentru acești români, modificarea legii cetățeniei ar fi însemnat o reducere considerabilă a timpului necesar pentru a obține cetățenia italiană. Aceasta reprezenta nu doar o dovadă de integrare, ci și avantaje politice (drept de vot și acces la funcții publice), precum și facilități practice (acces egal la servicii, inclusiv în sectorul public).
În plus, întărirea protecției lucrătorilor ar fi implementat mecanisme mai stricte împotriva concedierilor abuzive, un aspect crucial pentru mulți români care lucrează în sectoare vulnerabile, precum agricultura, construcțiile și servicii.
Importanța referendum-ului pentru diaspora română
Pentru comunitatea românească, acest referendum reprezentă ceva mai mult decât o chestiune internă italiană: ar fi fost o validare a locului lor în societatea italiană, venind cu drepturi sporite și un sentiment de siguranță. Înseamnă recunoașterea contribuției lor economice și sociale și, de asemenea, un pas înainte spre egalizarea cu restul cetățenilor.
Absenteismul și eșecul referendumurilor nu reflectă doar strategia guvernului Meloni, ci și o oportunitate ratată de mobilizare civică a diasporei. Românii au demonstrat în trecut capacitatea de a influența semnificativ alegerile din țară, iar acest context italian ar fi reprezentat un semnal puternic de maturizare politică și integrare autentică, nu doar economică.
