Specialiștii susțin că raportul Comisiei Europene este prea optimist: România va ajunge mult mai repede la 90% datorie publică

Datoria publică a României ar urma să crească gradual în următorii ani, de la o pondere de 61,6% din PIB în 2026, până la circa 90% din PIB în 2036, potrivit Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană. Analiştii economici avertizează că s-ar putea ajunge chiar mai repede la nivelul prognozat de CE, dacă România nu reuşeşte să ţină sub control deficitul bugetar.

Comisia Europeană anunță un adevărat dezastru pentru România: Datoria publică va crește la 90% din PIB. În prezent este de 61,6%

Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenţia că dacă România va continua să se împrumute în ritmul actual, adică cu 1 miliard de euro pe săptămână, este foarte posbil ca termenul de 2036 să fie chiar devansat.

„Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de faţă cu un miliard de euro împrumut în fiecare săptămână, în medie, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică, iar aceasta se va traduce, din păcate, prin taxe şi impozite mai mari pentru noi şi copiii noştri”, a declarat pentru News.ro Adrian Negrescu.

La rândul lui, economistul Aurelian Dochia, spune că atât timp cât România va continua să aibă probleme din punct devedere al deficitului bugetar este greu să fie redusă datoria publică.

„Traiectoria aceasta este inevitabilă, nu vom putea să intrăm în traiectorie de reducere a datoriei publice decât în momentul în care începem să avem excedente bugetare primare, ceea ce pentru decada următoare este practic imposibil. Vedem cât de greu este să luptăm cu deficitul bugetar pe care îl avem în fiecare an. Mie mi se pare că ţinta de deficit pentru anul acesta de 6,2% din PIB este sub ameninţare, având în vedere toate frământările politice prin care  trecem şi dificultatea cu care este pus în aplicare programul propus de premierul Ilie Bolojan de corecţie a deficitului bugetar. Lucrurile astea se repetă de la an la an, deci vom continua să avem deficite chiar şi în cazul optimist în care vom continua să avem deficite în scădere, dar vor fi deficite, ceea ce înseamnă că datoria publică creşte de la an la an şi posibilitatea ca ea să atingă 90% din PIB peste 10 ani nu este deloc surprinzătoare”, a declarat pentru News.ro Aurelian Dochia. 

Pericolul împrumuturilor

Dacă România nu va avea venituri mai mari decât cheltuielile nici în următorii ani, va tot continua să se împrumute, cu toate consecinţele pe care le presupune aceasta, atrage atenţia Adrian Negrescu.

„România creşte pe datorie în momentul acesta. Din taxele şi impozitele pe care statul le adună de la populaţie şi de la companii peste 90% din aceşti bani se duc pe cheltuielile sociale, adică pensii, salarii şi alte chel-tuieli de acest tip, iar restul de 10% se duc pe dobânzile pe care statul le plăteşte la datoria publică. Altfel spus statul este condamnat să se împrumute din ce în ce mai mult, cu echivalentul a un miliard de euro în fiecare săptămână, aproape 50 de miliarde de euro pe an, pentru a avea cu ce să îşi achite toate facturile legate de bani, salarii, pensii şi de chel-tuielile de funcţionare ale statului român”, a precizat Negrescu.

Dacă nu vom ieşi din această paradigmă a cheltuielor mai mari decât veniturile pe care le înregistrăm, în anii următori va trebui să ne împrumutăm din ce în ce mai mult, avertizează analistul, iar acest lucru va conduce datoria publică rapid spre nivelul prognozat de Comisia Euro-peană. 

În opinia lui Negrescu, există câteva soluţii care ar trebui avute în vedere pentru a ieşi din această situaţie.  

„În primul rând, trebuie să reduci cheltuielile publice şi să vezi de unde poţi tăia pentru a micşora în acest fel şi nivelul de împrumuturi pe care le face statul. Doi, este necesar să reduci evaziunea fiscală, în aşa fel încât să aduni mai mulţi bani la buget din taxe şi impozite. În al treilea rând, trebuie să extinzi baza de impozitare, ceea ce nu o poţi face decât prin măsuri de stimulare economică, să dai încredere investitorului să creeze locuri de muncă, să creeze lanturi de business, plusvaloare în economie”, afirmă Negrescu.

Aurelian Dochia atrage atenţia că dobânzile la credite reprezintă 3% din PIB şi cresc în continuare.

„Dobânzile la credite sunt deja 3% din PIB şi iarăşi nu fac decât să crească. Am avea poate o speranţă să se îmbunătăţească ratingul pe care îl avem şi să ne împrumutăm la dobânzi ceva mai bune, numai că această perspectivă nu e credibilă. Pe de o parte, pentru că, este puţin probabil ca deficitele noastre să scadă semnificativ în anii următori şi, pe de altă parte, cred că vom asista la o piaţă financiară naţională şi inter-naţională tot mai dificilă. Situaţia României nu este bună, toate ţările, inclusiv state mari precum Statele Unite sau Marea Britanie ies pe piaţă pentru a se împrumuta, iar aceasta va pune o mare presiune şi nu face decât să ducă la creşterea dobânzilor”, afirmă Aurelian Dochia.

Conform Raportului de convergenţă pentru 2026, publicat miercuri de Comisia Europeană, datoria publică a României este estimată la 61,6% din PIB în 2026, faţă de 54,8% în 2024 şi 59,3% în 2025, după care va tot creşte, până la 63,4% din PIB în 2027, pentru ca în 2036 să ajungă la 90% din PIB.

Creşterea din ultimii ani, care va continua şi în perioada următoare, conform prognozelor CE, are loc pe pe fondul unui deficit primar ridicat şi al majorării plăţilor de dobânzi.

„Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să se majoreze rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”, se precizează în Raportul de Convergenţă pentru 2026, publicat recent de Comisia Europeană.

Date oficiale

Deficitul bugetar după primele patru luni din 2026 s-a redus la mai mult de jumătate faţă de anul trecut, iar investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu peste 34%, rămânând principalul sprijin pentru economie, a anunţat recent Ministerul Finanţelor. Pentru 2026, obiectivul este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash.

Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 mld lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025, potrivit datelor de la  Ministerul Finanţelor.

În acelaşi timp, datoria administraţiei publice era în februarie de 1.132 miliarde de lei, faţă de 1.126 miliarde de lei în ianuarie, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, ceea însemna 59,3% din PIB, faţă de 58,9% în luna anterioară.