De la începutul crizei, la sfârşitul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de petrol brut şi condensat au dispărut din piaţa globală, potrivit datelor firmei Kpler. Este cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă. Potrivit analistului Iain Mowat de la Wood Mackenzie, această cantitate de petrol pierdută este echivalentă cu oprirea completă a transportului rutier la nivel mondial timp de 11 zile sau lipsa totală de petrol pentru economia globală timp de aproximativ cinci zile.
Conform estimărilor Reuters, 500 de milioane de barili reprezintă aproape o lună de consum de petrol în Statele Unite sau mai mult de o lună de consum pentru întreaga Europă. Aceeaşi cantitate ar acoperi aproximativ şase ani de consum de combustibil al armatei americane sau ar putea alimenta industria mondială de transport maritim timp de aproximativ patru luni.
Pierderi financiare colosale și prăbușirea exporturilor în statele din Golf
Datele indică mai multe perturbări majore ale pieţei energetice. Ţările arabe din Golful Persic au pierdut în martie aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producţia de petrol, aproape echivalentul producţiei combinate a giganţilor energetici ExxonMobil şi Chevron. Exporturile de combustibil pentru aviaţie din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain şi Oman au scăzut drastic, de la 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane pentru martie şi aprilie cumulate.
Cu preţul petrolului situat în medie la aproximativ 100 de dolari pe baril, volumele lipsă reprezintă circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute. Această sumă este echivalentă cu aproximativ 1% din produsul intern brut anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state precum Letonia sau Estonia.
Infrastructură devastată
Chiar dacă Iranul a anunţat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producţiei ar putea fi lentă. Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în luna aprilie, iar întreruperile de producţie au ajuns la aproximativ 12 mii de barili pe zi.
Câmpurile petroliere cu ţiţei greu din Kuweit şi Irak ar putea avea nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la niveluri normale de funcţionare. În plus, deteriorarea unor capacităţi de rafinare şi a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea face ca refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune să dureze ani, menţinând presiunea asupra economiei mondiale.
Sursă: stiripesurse.ro
