Eforturile Uniunii Europene de a integra tinerii pe piaţa muncii nu sunt încă suficient concentrate pe rezultate, arată un raport publicat joi de Curtea de Conturi Europeană, potrivit Agerpres.
Deşi rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani a scăzut de la 20% în 2013 la sub 12% în ultimii ani, tinerii rămân de două ori mai expuşi riscului de şomaj decât restul forţei de muncă. În 2025, aproximativ 4,7 milioane de tineri erau şomeri în UE, adică 11,6% din forţa de muncă tânără cu vârste între 15 şi 29 de ani.
„Sprijinul UE pentru încadrarea în muncă a tinerilor trebuie să dovedească că dă rezultate durabile. Fără obiective mai clare şi fără dovezi mai solide privind rezultatele pe termen lung, rămâne neclar dacă fondurile publice produc cu adevărat schimbări pentru tineri”, a declarat Carlo Alberto Manfredi Selvaggi, membrul Curţii de Conturi Europene responsabil de acest audit.
Din 2014, Uniunea Europeană a alocat prin politica de coeziune aproximativ 25 de miliarde de euro pentru sprijinirea ocupării tinerilor – inclusiv prin Fondul social european (FSE), iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI), REACT-EU şi Fondul social european Plus (FSE+). Aproape jumătate din aceste fonduri au fost alocate Italiei şi Spaniei, aceste ţări beneficiind împreună de circa 47,5% din totalul disponibil. Măsurile sprijinite de UE variază de la stimulente pentru angajatori şi programe de formare şi mentorat pentru tineri până la acţiuni menite să îi ajute să rămână în câmpul muncii după angajare.
Miza principală este o integrare durabilă pe piaţa muncii. Aceasta înseamnă nu doar ca tinerii să îşi găsească un loc de muncă, ci şi să rămână în câmpul muncii după încheierea sprijinului financiar. În acest sens, menţinerea în muncă după 12 sau 18 luni de la angajare ar putea constitui un indicator solid al succesului. În practică însă, indicatorii de rezultat pe termen mai lung aduc în prezent informaţii numai cu privire la situaţia ocupaţională după şase luni. Auditorii au concluzionat aşadar că informaţiile de care dispune Comisia cu privire la rezultatele pe termen mai lung ale sprijinului financiar al UE pentru ocuparea tinerilor sunt fragmentate.
Mai mult, programele operaţionale examinate de auditori nu conţin o definiţie clară a momentului în care o persoană tânără poate fi considerată integrată cu succes pe piaţa muncii. În aceste condiţii, obiectivele devin mai vagi şi creşte riscul ca fondurile UE să fie alocate fără ţinte suficient de precise sau de măsurabile. În consecinţă, este posibil ca stimulentele pentru angajare să fie prost concepute, cu riscul ca banul public să fie cheltuit ineficient şi fără rezultate, avertizează auditorii.
Auditul a arătat că aceste stimulente nu sunt suficient direcţionate către cei care au cea mai mare nevoie de ele, ceea ce creşte riscul ca fondurile publice să fi finanţat locuri de muncă ce ar fi fost create oricum. Auditorii au constatat, de asemenea, că stimulentele nu erau corelate cu programe obligatorii de formare la locul de muncă. Acesta este un aspect esenţial, deoarece formarea poate nu doar să îmbunătăţească perspectivele de angajare ale tinerilor pe termen lung, ci şi să contribuie la acoperirea nevoilor pieţei muncii, în special în sectoarele cu deficit de competenţe.
În plus, auditul a evidenţiat totodată situaţia specifică a tinerilor din afara pieţei muncii – cei care nu lucrează şi nici nu caută activ un loc de muncă, aşa-numiţii tineri „inactivi”. Aceştia se confruntă adesea cu bariere sociale, educaţionale sau de sănătate care depăşesc sfera strictă a politicilor de ocupare. Deşi cadrul actual al UE prevede măsuri de comunicare şi atragere ţintite, tinerii inactivi rămân grupul la care se ajunge cel mai greu, subliniază auditorii.
Sursă: stiripesurse.ro
