Fenomenul „therian”, apărut inițial în comunitățile online din Statele Unite și popularizat în ultimii ani pe rețelele sociale, începe să fie vizibil și în România. În marile orașe precum Cluj-Napoca și București, au fost surprinși în spațiul public tineri costumați în animale, purtând urechi, cozi artificiale și adoptând comportamente specifice, inclusiv mersul în patru labe. Manifestările, intens dezbătute pe platformele sociale, ridică întrebări despre granița dintre expresia identitară, trend cultural și posibile vulnerabilități emoționale în rândul adolescenților.
Psihologul Radu Leca a explicat, în exclusivitate pentru știripesurse.ro, că adolescenții și adulții care își exprimă o identificare interioară cu un animal prin comportamente, accesorii sau joc de rol au, de fapt, un mesaj mult mai profund de transmis:
„Fenomenul „therian” descrie adolescenți și adulți care trăiesc o identificare interioară cu un animal (sau cu trăsături de animal) și își exprimă această trăire prin artă, comunități online, gesturi, joc de rol, accesorii sau vestimentație. În termeni psihologici, funcționează ca un limbaj simbolic al identității: „așa mă simt pe dinăuntru” spus printr-o imagine ușor de recunoscut.”
Potrivit specialistului, pentru unii tineri acest comportament rămâne o formă de expresie artistică, iar pentru alții devine un reper stabil de identitate.
„Avatar emoțional”: cum se construiește identitatea în adolescență
Leca subliniază că adolescența este o perioadă de explorare intensă, în care nevoia de apartenență și înțelegere de sine este esențială.
„Reprezintă o formă de exprimare a identității. Adolescența înseamnă explorare: roluri, apartenențe, valori, corp, limite, autonomie. Identificarea cu un animal se leagă des de nevoi psihologice simple și foarte umane: siguranță, libertate, putere, control, loialitate, protecție, retragere, intimitate, curaj.”
Acesta explică faptul că animalul ales devine un „avatar emoțional” care reflectă trăiri, lipsuri sau nevoi psihologice profunde.
Între validare și vizibilitate: rolul comunităților online
Un alt aspect important este nevoia de recunoaștere și apartenență, mai ales în mediul digital.
„Nevoia de atenție intră în poveste, însă atenția în adolescență înseamnă mai ales recunoaștere și validare: „mă vezi?”, „contează ce simt?”, „am loc în grup?”. Când adolescentul își asumă public accesorii sau comportamente neobișnuite, există și componenta de vizibilitate socială, însă motivația centrală rămâne de regulă apartenența și exprimarea de sine”, spune Radu Leca.
Specialistul atrage atenția că, în multe cazuri, comunitățile online devin spații de siguranță emoțională pentru tineri.
Când devine un semnal de alarmă: între joacă și afectare emoțională
Psihologul avertizează că fenomenul nu este unul clinic în sine, dar poate ascunde vulnerabilități emoționale dacă afectează funcționarea zilnică.
„Îngrijorarea reală se leagă de impact, nu de etichetă. Când expresia therian rămâne compatibilă cu școala, somnul, relațiile, igiena, siguranța și capacitatea de a respecta reguli, fenomenul rămâne o formă de explorare și un trend cultural amplificat de rețelele sociale.”
În schimb, în situațiile în care apar izolare, deteriorare școlară sau comportamente riscante, este necesară evaluare de specialitate.
„Când apar izolare severă, deteriorare școlară majoră, conflict constant, comportamente riscante, auto-vătămare sau pierderea contactului cu realitatea, subiectul devine sănătate mintală și cere evaluare de specialitate.”
Costumul ca armură emoțională și rolul apartenenței
În plus, psihologul explică și mecanismele din spatele comportamentului vizibil în spațiul public: „Există situații în care costumarea ascunde altceva, iar acel „altceva” se vede în durere și în haos, nu în accesorii. În spatele expresiei therian se găsesc uneori anxietate socială, depresie, traumă, probleme de atașament, stres cronic, stimă de sine foarte joasă sau dificultăți de integrare socială.”
În fine, acesta precizează că pentru unii adolescenți identitatea therian funcționează ca o formă de protecție psihologică, dar riscul apare atunci când devine singura sursă de validare și apartenență.
Sursă: stiripesurse.ro
