Generalul de brigadă Gheorghe Maxim a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, despre drona care s-a prăbușit și a explodat pe un bloc de locuințe din centrul municipiului Galaţi, că „au fost aplicate procedurile prevăzute pentru astfel de situaţii” în sensul că piloții români au fost autorizaţi să distrugă drona „în condiţii de siguranţă pentru populaţie” și nu au intervenit „deasupra unei zone urbane” pentru că exista riscul producerii unor „efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine”. Știripesurse.ro vă prezintă baza legală cu protocolul de intervenție în astfel de cazuri.
Procedura prin care un pilot poate executa „foc de nimicire” a unei drone care a pătruns neautorizat pe teritoriul României este prevăzută în Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, lege aflată în vigoare de la 18 iunie 2025.
Actul normativ descrie concret tipurile de măsuri rapide pe care armata română le poate lua în cazul pătrunderii pe teritoriul național a unor sisteme de aeronave fără pilot la bord, așa cum a fost drona care s-a prăbușit pe blocul din Galați, în jurul orei 1:50 dimineaţă, vineri.
În principal, aceste măsuri de apărare pot fi de deturnare (acţiunea de schimbare a destinaţiei unei aeronave prin folosirea forţei sau a ameninţării cu forţa ori preluarea controlului aeronavei în orice alt mod), foc de avertisment (focul executat de aeronava interceptoare cu armamentul artileristic de bord pentru atenţionarea echipajului aeronavei care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional, fără ca aceasta să fie lovită) sau foc de nimicire (focul executat pentru distrugerea aeronavei şi vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional).
Conform legii, distrugerea dronei trebuie să fie „ultima soluţie posibilă dispusă”.
Modul concret de acțiune împotriva dronelor
Tipul de intervenție împotriva sistemelor de aeronave fără pilot la bord (drone) reprezintă un capitol de sine stătător în cuprinsul legii.
„Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României şi zboară în spaţiul aerian naţional fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau poate fi preluat controlul asupra acesteia”, conform actului normativ.
În decizia de distrugere a unei drone trebuie ca piloții să țină cont de „prioritatea protejării vieţii persoanelor”, se arată în lege.
Alegerea tipului de intervenție împotriva unei drone se ia, potrivit legii, „ în raport cu nivelul ameninţării, în limitele dreptului internaţional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specifice ale evenimentului şi, ţinând cont de prioritatea protejării vieţii persoanelor, ultima soluţie posibilă dispusă fiind distrugerea aeronavei fără pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional”.
Actul normativ mai prevede că împotriva dronelor se pot lua „una sau mai multe din următoarele măsuri”:
a) măsuri noncinetice: detectarea aeronavei fără pilot la bord, preluarea controlului sau neutralizarea prin dezactivarea funcţiilor de comandă/control sau de comunicaţii;
b) măsuri cinetice: imobilizarea sau distrugerea aeronavei fără pilot la bord.
Pe ce s-a bazat decizia piloților în cazul de la Galați
Două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Feteşti şi o aeronavă IAR 330 Puma SOCAT au fost alertate și ridicate de la sol pentru a intercepta drona, dar „nu au existat oportunităţi reale” pentru piloții români de a o distruge „în condiţii de siguranţă” înainte ca aceasta să se prăbușească pe blocul din Galați, a explicat vineri generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
„În cazul dronelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse şi cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare a ameninţării aeriene şi luarea unei decizii de angajare şi de combatere este uneori extrem de scurt. Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spaţiul aerian naţional este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa populaţiei şi a infrastructurii. În multe situaţii, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, dronă despre care în acel moment nu aveam informaţii dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înşelare”, a spus Maxim.
„Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă. Vreau să transmit foarte clar faptul pe această cale că situaţia este sub control. Nu ne confruntăm cu un atac asupra României”, a adăugat acesta.
Citește și: De ce nu a fost doborâtă drona din Galați? Explicația unui colonel din MApN
Sursă: stiripesurse.ro
