Economia italiană a arătat o rezilienţă semnificativă în timpul şocului cu care s-a confruntat începând din 2019, dar mai recent impulsul s-a diminuat, pe fondul deteriorării cadrului geopolitic, al taxelor vamale americane şi al dificultăţilor economice ale Germaniei, a anunţat vineri guvernatorul Băncii Centrale a Italiei, Fabio Panetta, transmite ANSA.
Acesta a prezentat raportul instituţiei pe 2025 în care se arată că cererea pe plan intern a fost afectată de creşterea modestă a veniturilor disponibile, reflectând pierderea puterii de cumpărare a salariilor.
A treia economie a zonei euro a înregistrat anul trecut un avans de 0,5%, mai redus decât media din regiune. Conflictul din Orientul Mijlociu a subminat perspectivele deja fragile iar activitatea economică ar urma să rămână redusă în următoarele luni. În cel mai sever scenariu, ar putea stagna sau s-ar putea contracta.
Panetta a avertizat că, fără o creştere semnificativă a productivităţii, economia ţării ar putea rămâne blocată în rate modeste de creştere. Producţia pe oră lucrată în sectorul privat non-financiar a crescut cu doar 6% de la începutul secolului, comparativ cu câştiguri între 13% şi 34% în alte mari economii din zona euro, a explicat guvernatorul Băncii Centrale a Italiei. Acesta a subliniat dificultăţile cauzate de tendinţele demografice, în condiţiile în care populaţia Italiei îmbătrâneşte iar natalitatea scade.
„În condiţiile scăderii semnificative a populaţiei de vârstă activă, nu ne vom putea baza pe creşterea angajării pentru susţinerea dezvoltării economice”, a declarat Panetta. Acesta a scos în evidenţă şi punctele forte ale Italiei, inclusiv cunoştinţele ştiinţifice de vârf, capitalul uman, un sistem de producţie bine cotat şi o situaţie financiară solidă a băncilor, companiilor şi gospodăriilor. Pentru ca acestea să devină un avantaj real, trebuie să fie orientate spre creşterea economiei şi a veniturilor în următorii ani, a apreciat guvernatorul Băncii Centrale a Italiei.
Intervenţia publică trebuie să însoţească această transformare. Urmând cu fermitate măsurile care au dus la scăderea poverii datoriei publice, resursele vor fi deblocate pentru cheltuieli sociale şi stimularea creşterii economiei. În această lume instabilă, a declarat Panetta, Europa trebuie să-şi găsească tăria printr-o mai mare unitate.
Datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (Istat) arată că Italia a înregistrat, în primul trimestru din 2026, o creştere de 0,3% faţă de precedentele trei luni, după ce iniţial Istat anunţase un avans de 0,2%. Şi datele privind expansiunea anuală au fost revizuite în creştere, la 0,8%, faţă de un nivel de 0,7% estimat anterior.
Italia s-a redresat puternic după pandemie, susţinută de costisitoarele subvenţii pentru locuinţe, dar apoi şi-a reluat locul obişnuit în rândul ţărilor zonei euro cu performanţe reduse.
Slăbiciunea economică afectează finanţele publice. Luna trecută, FMI avertizase că anul acesta Italia va depăşi Grecia şi va înregistra cel mai ridicat nivel al ponderii în PIB a datoriei guvernamentale din zona euro – 138,4% – faţă de un nivel de 136,9% în cazul Greciei.
Guvernul de la Roma previziona, luna trecută, că deficitul bugetar ar urma să se situeze la 2,9% din PIB anul acesta (faţă de un nivel de 2,8% din PIB prognozat anterior), şi la 2,8% din PIB în 2027 (faţă de un nivel de 2,6% din PIB prognozat anterior).
De asemenea, ponderea în PIB a datoriei publice ar urma să crească anul acesta la 138,6%, de la 137,1% în 2025, şi să rămână practic stabilă, la 138,5% în 2027.
Datele publicate în aprilie de Institutul Naţional de Statistică (Istat) confirmă că Italia a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3,1% din PIB, spulberând speranţele autorităţilor de la Roma că ţara va ieşi anul acesta din procedura de deficit excesiv (EDP).
Chiar dacă deficitul din 2025 este mai redus decât cel din 2024 (3,4% din PIB), depăşeşte obiectivul Guvernului italian şi plafonul UE de 3% din PIB.
Sursă: stiripesurse.ro
