Românii văd aproape în fiecare lună două cifre diferite atunci când vine vorba despre inflație: una anunțată de Institutul Național de Statistică (INS), iar alta publicată de Eurostat. Diferențele creează frecvent confuzie, mai ales în contextul în care România continuă să aibă cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.
Cel mai recent exemplu a apărut după publicarea datelor pentru aprilie 2026. INS a anunțat o rată anuală a inflației de 10,7%, calculată pe baza Indicelui Prețurilor de Consum (IPC), în timp ce Eurostat a indicat o inflație de 9,5% pentru România, calculată pe baza Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC/HICP).
De ce apar diferențele dintre INS și Eurostat
Diferența nu înseamnă că una dintre instituții greșește. Explicația este una strict tehnică: cele două instituții folosesc indicatori diferiți și metodologii distincte pentru măsurarea evoluției prețurilor, relatează digi24.ro.
INS utilizează IPC – Indicele Prețurilor de Consum, indicator folosit în România pentru analiza economiei interne, indexări și politici sociale. În schimb, Eurostat folosește IAPC – Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum, construit după reguli comune europene pentru a permite comparația directă între statele membre ale UE.
Una dintre cele mai importante diferențe ține de consumul luat în calcul. IPC urmărește consumul rezidenților români, inclusiv cheltuielile făcute în afara țării. IAPC măsoară consumul realizat pe teritoriul României, indiferent de cetățenia persoanelor care cumpără bunuri și servicii.
România are cea mai mare inflație din UE
Potrivit Eurostat, România a avut în aprilie cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, peste media UE și peste media zonei euro.
Datele INS arată că:
-
mărfurile alimentare s-au scumpit cu 9,8%;
-
mărfurile nealimentare cu 10,2%;
-
serviciile cu 13,2%.
Coșuri de consum diferite
Diferențe importante apar și în structura coșului de consum utilizat pentru calculul inflației. INS folosește un nomenclator propriu bazat pe consumul gospodăriilor din România, care include:
-
54 de grupe de produse alimentare;
-
112 grupe de produse nealimentare;
-
50 de categorii de servicii.
În schimb, IAPC utilizează clasificarea europeană ECOICOP, aplicată identic în toate statele membre pentru comparabilitate statistică.
De asemenea, ponderile produselor diferă. Dacă energia sau serviciile au o pondere mai mare într-o metodologie, iar aceste prețuri cresc puternic, rezultatul final privind inflația va fi diferit.
Cum sunt colectate datele despre prețuri
Potrivit metodologiei oficiale, INS colectează lunar prețuri din:
Statisticienii înregistrează prețurile reale plătite de consumatori, inclusiv TVA, iar datele sunt ulterior agregate pentru calculul indicilor de prețuri.
Mugur Isărescu avertizează
La prezentarea Raportului asupra inflației din aprilie 2026, guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat că presiunile inflaționiste s-au accentuat și că România ar putea vedea noi scumpiri în lunile următoare.
„Presiunile inflaționiste s-au amplificat”, a declarat guvernatorul Banca Națională a României.
BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%. Potrivit lui Isărescu, inflația ar putea urca până la aproximativ 11% în perioada următoare.
Sursă: stiripesurse.ro
