Unii oameni sunt „magneţi” pentru ţânţari, în timp ce alţii par să fie ocoliţi de aceste insecte, iar oamenii de ştiinţă au anunţat că au aflat motivul. Un amestec chimic complex şi variabil stă la baza acestei atracţii inegale, potrivit cercetătorilor care lucrează în continuare la descifrarea mecanismelor sale, relatează marţi AFP, potrivit Agerpres.
Speciile care înțeapă oameni
„Dintre cele puţin peste 3.500 de specii cunoscute de ţânţari, aproximativ o sută înţeapă oamenii, iar o jumătate de duzină sunt purtătoare de boli” – malarie, dengue, febră galbenă, chikungunya, West Nile şi altele, a declarat pentru AFP Frédéric Simard, director ştiinţific la Institutul de Cercetare pentru Dezvoltare (IRD), din sud-estul Franţei.
Şi „nu este o idee preconcepută: nu suntem toţi egali în faţa apetitului ţânţarilor. Însă, nu suntem un magnet tot timpul”, a adăugat acest entomolog.
Oamenii atrag aceşti vampiri minusculi, printre care se numără şi celebrul ţânţar tigru, prin multiple semnale senzoriale, în principal mirosurile corporale, dioxidul de carbon (CO2) din respiraţie şi căldura, potrivit oamenilor de ştiinţă.
Dioxidul de carbon
Ţânţarii femele – singurele care înţeapă – detectează aceste semnale prin intermediul receptorilor şi îşi aleg ţinta în consecinţă.
„Ştim de peste 100 de ani că ţânţarii sunt atraşi de dioxidul de carbon pe care îl expirăm; acesta este primul semnal care le declanşează comportamentul, la câteva zeci de metri distanţă”, a explicat pentru AFP Rickard Ignell, autor al unui studiu recent privind bazele chimice ale atracţiei diferenţiate a ţânţarilor faţă de mirosul uman.
„La aproximativ 10 metri, ţânţarii încep să ne detecteze mirosul care, combinat cu CO2, îi atrage şi mai mult”, a continuat acest om de ştiinţă suedez. La distanţă mică, intră în joc şi alţi factori, precum variaţiile de umiditate şi de temperatură corporală.
Mai multe idei preconcepute despre ceea ce atrage aceste diptere sunt infirmate. „Diferenţa dintre grupele sanguine nu are o bază ştiinţifică solidă: au existat câteva studii, însă pe un număr foarte restrâns de persoane. De asemenea, nu are legătură cu culoarea pielii, a ochilor sau a părului”, a precizat expertul IRD.
Mirosul
Un factor cheie al atracţiei este mirosul, „un amestec de molecule produse de microflora noastră, mai mult sau mai puţin atrăgător pentru ţânţari”, a rezumat entomologul.
Oamenii emit între 300 şi 1.000 de compuşi mirositori diferiţi, potrivit mai multor studii, însă oamenii de ştiinţă abia încep să îi identifice mai bine pe cei care-i atrag pe ţânţari.
În cadrul studiului la care a participat Rickard Ignell, cercetătorii au evaluat în laborator diferenţele în ceea ce priveşte „atractivitatea” a 42 de femei în faţa ţânţarilor Aedes aegypti, înrudiţi cu ţânţarul tigru şi posibili vectori ai febrei galbene sau ai dengue.
„Am demonstrat că un amestec de compuşi odorizanţi (am identificat 27 pe care aceşti ţânţari îi pot detecta) influenţează gradul de atracţie”, a relatat cercetătorul. Iar „femeile cele mai atractive pentru ţânţari, în special cele aflate în al doilea trimestru de sarcină, produceau puţin mai mult dintr-un compus rezultat din degradarea sebumului”.
Faptul că o creştere atât de mică a dozei eliberate din acest compus (1-octen-3-ol, cunoscut şi sub numele de alcool de ciuperci) schimbă comportamentul acestor insecte a fost una dintre surprize, a declarat Rickard Ignell, adăugând că „ţânţarii sunt creaturi fascinante”.
Berea
Consumul de bere, care creşte temperatura corporală şi cantitatea de CO2 expirată şi modifică mirosurile cutanate, poate contribui, de asemenea, la atragerea ţânţarilor, potrivit unor studii.
Unul dintre aceste studii, standardizat, realizat în Burkina Faso cu voluntari care au consumat o bere locală şi, câteva zile mai târziu, au băut aceeaşi cantitate de apă, a arătat că ţânţarul Anopheles, principalul vector al malariei, era mai atras de mirosurile celor care consumaseră bere.
Celălalt studiu, mai puţin riguros, a fost realizat în august 2023 în cadrul unui festival de muzică din Ţările de Jos, pe un eşantion de 465 de voluntari care şi-au introdus braţul în cuşti cu femele de ţânţari Anopheles. Cei care băuseră bere în ultimele 12 ore erau de 1,35 ori mai atractivi pentru aceste insecte.
Aceste mecanisme de atracţie alimentează cercetări tot mai numeroase, pe măsură ce ameninţarea sanitară asociată cu anumiţi ţânţari se extinde. În special ţânţarul tigru avansează în zone în care nu era endemic, în contextul încălzirii climatice, a dezvoltării urbane şi a globalizării.
„Riscul afectează din ce în ce mai mulţi oameni, dar şi din ce în ce mai multe ţări în care există fonduri pentru protecţie, ceea ce generează finanţări şi rezultate ale cercetării”, a notat Frédéric Simard.
Când ţânţarii sunt activi, se recomandă protejarea împotriva înţepăturilor cu haine lungi şi largi, plase de ţânţari şi repelenţi. „În plus, încercaţi să mâncaţi alimente mai uşoare şi s-o lăsaţi mai moare cu alcoolul”, a adăugat cercetătorul.
Sursă: stiripesurse.ro
