Guvernul a lansat propuneri pentru OUG-ul ”austerității”
Guvernul a făcut public un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) destinat austerității, care prevede înghețarea pensiilor, salariilor și drepturilor sociale. În plus, cota standard de TVA va crește de la 19% la 21%, iar pensionarii cu venituri mai mari de 3000 de lei vor fi supuși contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). De asemenea, accizele la alcool, combustibil și tutun vor fi majorate, iar prețul rovinietei va crește, în timp ce impozitul pe profiturile băncilor va fi dublat de la 2% la 4%.
Aceste măsuri fiscale au fost gândite pentru a reduce deficitul bugetar al României și pentru a îmbunătăți relațiile cu Comisia Europeană și agențiile de rating. Implementarea acestor măsuri se va face în etape, prima având loc pe 1 august 2025, iar a doua pe 1 ianuarie 2026.
Impactul estimat al măsurilor active va fi de 23,36 miliarde lei (1,23% din PIB) în 2025, iar anul următor de 44,48 miliarde lei (aproximativ 2,2% din PIB). Măsurile planificate pentru 1 ianuarie 2026 vor genera un impact de 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB).
Majorarea TVA a fost o decizie dificilă
Premierul Ilie Bolojan a declarat că decizia de a crește TVA a fost luată în ciuda recomandării președintelui Nicușor Dan de a evita această măsură. „Din păcate am ajuns la această soluție”, a afirmat Bolojan în timpul unei conferințe de presă.
„Președintele ne-a cerut să facem tot ce ne stă în putință pentru a nu majora TVA. Analizând soluțiile acceptate de piețe și discutând despre pachetul fiscal, am ajuns la această concluzie pe care Guvernul și-o asumă pentru a evita riscurile de retrogradare, deoarece pagubele ar fi incomparabil mai mari”, a declarat premierul.
Reducerea subvenției partidelor politice
Bolojan a menționat că subvenția acordată partidelor politice va fi redusă. „Veți observa această măsură inclusă în rectificarea bugetară, pe care eu personal o voi susține. În aceste vremuri dificile, trebuie să contribuim la eforturile colective”, a spus acesta.
Premierul a adăugat că rectificarea bugetară va fi una negativă, iar bonusurile solicitate de judecătorii CCR nu vor putea fi incluse. „Din câte știu, aceste bonusuri sunt legale, dar, în contextul actual, sunt imorale. Dacă nu există fonduri, cred că s-ar putea să se încadreze în bugetul disponibil. Rectificarea nu poate fi altfel decât negativă, nu avem bani suplimentari de acordat”, a precizat Ilie Bolojan.
Reforma în administrația publică
Premierul a anunțat că, până la sfârșitul lunii iulie, va fi prezentată o a doua etapă a măsurilor, care va include o reformă a pensiilor speciale și modificări în instituțiile-cheie, conform planului național de redresare și reziliență (PNRR).
În ceea ce privește administrația centrală, Bolojan a subliniat că se vor realiza fuziuni, comasări și reduceri de personal de cel puțin 20%. Instituțiile precum ASF, ANCOM și ANRE vor suferi reorganizări pentru a diminua cheltuielile.
În etapa a doua, care se va finaliza până la sfârșitul lunii iulie, vor fi anunțate completări legate de elementele esențiale ale acestui pachet de austeritate.
Reforma Pensiei Speciale și Instituțiilor Autonome
Ilie Bolojan, premierul României, a subliniat importanța reformării sistemului pensiilor speciale, un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a menționat necesitatea reorganizării instituțiilor autonome, precum ASF, ANCOM și ANRE, prin reducerea cheltuielilor și optimizarea activităților, pentru a asigura transparența și performanța întreprinderilor de stat. Reformele vizează, de asemenea, eficientizarea bugetului public local, ceea ce impune o reanalizare a sporurilor aplicate în mod ierarhic.
Premierul a atras atenția asupra unor ministere care au implementat sporuri variind între 45% și 50%, un demers care a condus la dublarea efectivă a salariilor în condiții nemeritate. Bolojan a subliniat că întârzierea lansării apelurilor de proiecte pe fonduri europene afectează absorbția acestora, ceea ce creează o situație financiară precariousă pentru guvern.
Modificări în Educație
Bolojan a propus ajustări semnificative în domeniul educației. Printre acestea se numără creșterea normei didactice cu două ore atât pentru învățământul preuniversitar, cât și pentru cel universitar. Această măsură vine la pachet cu o restructurare a burselor pentru elevi, iar unele dintre acestea sunt destinate a fi eliminate.
„Deși sunt măsuri nepopulare, trebuie să fim sinceri. Creșterea recentă a bugetului destinat burselor a fost insuportabilă, având în vedere că am trecut de la 188 milioane lei acum trei ani la 4,7 miliarde lei anul trecut. Totodată, există clase întregi cu burse de merit care nu performează corespunzător la BAC”, a adăugat Bolojan, evidențiind problemele legate de sistemul de merit.
În ceea ce privește bursele de reziliență, acesta a precizat că vor rămâne în vigoare doar bursele de merit acordate pe criterii stricte și că bursele sociale vor fi redistribute pe baza necesităților copiilor provenind din medii defavorizate.
Plafonarea Pensiilor și Salariilor
Bolojan a anunțat că nu se vor realiza în 2026 majorări ale pensiilor și salariilor în sectorul public. Această decizie temporară face parte dintr-o strategie de control al cheltuielilor bugetare. „În 2024, am înregistrat o creștere semnificativă, de peste 20% pentru salarii și de peste 30% pentru pensii. Aceste creșteri nu mai pot fi susținute”, a afirmat premierul, explicând că plafonarea este necesară pentru redresarea financiară a publicului.
Taxele Sporite pentru Bănci și Suprataxarea Jocurilor de Noroc
Premierul a anunțat introducerea unor taxe suplimentare pentru bănci, printre care majorarea impozitului pe dividende la 16%, în vigoare din 1 ianuarie. Bolojan a subliniat că băncile din România dispun de un randament al capitalului foarte performant și, ca atare, este justificată aplicarea unei suprataxe asupra profitului acestora.
De asemenea, o nouă măsură fiscală va include suprataxarea câștigurilor obținute din jocurile de noroc, ca parte a unei strategii de creștere a veniturilor la bugetul național. Aceste măsuri au scopul de a sprijini stabilitatea financiară pe termen lung a guvernului, amplificând astfel capacitățile de investiție în sectoare vitale ale economiei.
