Descoperirea crucei din pădure
Trei cruci care ar putea marca memoria victimelor ciumei, datează probabil din secolele XVIII-XIX. Dintre acestea, două sunt realizate din lemn de stejar, iar una din calcar. Aceste relicve istorice au fost găsite într-o pădure situată între comunele Colţi și Bozioru, și ar putea deveni parte integrantă a unui traseu turistic mai extins, având în vedere că zona este recunoscută pentru atracțiile sale din județul Buzău.
Contextul istoric al crucei
La granița între comunele Colţi și Bozioru, în mijlocul unei păduri denser de foioase, cele trei cruci au captat atenția localnicilor și au devenit simboluri ale unei pagini dramatice din istorie, legate de ciumă. Recent, un sătean a redescoperit acest loc unde, în jurul anului 1900, câțiva bolnavi s-ar fi autoizolat de comunitate. Pe una dintre cruci sunt gravate 12 nume: „Constantin, Elena, Radu, Maria, Alecsandra. Anul 1900 este specificat.” Aceasta este o cruce cu două fețe. Pe o parte sunt cinci persoane, iar pe cealaltă parte, șapte, între care Mihaiu, Ana, Gheorghe, Lina, Ileanca și Ioana. Celelalte două cruci din lemn de stejar au fost observate prima dată în 2001, când un localnic a ascultat poveștile bătrânilor despre „Crucea Ciumaților,” așa cum este cunoscută.
Tradiții și legende locale
Potrivit bătrânilor, aceste cruce au fost ridicate în memoria celor afectați de ciumă din satele din apropiere. Se spune că oamenii bolnavi trăiau în bordeie săpate în pământ, iar rudele lor le aduceau hrană, lăsând-o pe drum pentru a evita contactul direct. „Crucile sunt orientate în general către răscruci, dar aici se află pe un drum de culme. Crucea din calcar a fost realizată la o înălțime mai mică decât cele din stejar, care, conform estimărilor, aveau aproximativ doi metri,” explică Ciprian Ionuț Chiriac, un locuitor din Colţi.
Pandemie în istoria României
Ciuma a fost printre cele mai temute epidemii din perioada medievală, afectând atât Occidentul, cât și Orientul. Din cauza cunoștințelor limitate despre cauzele și tratamentele bolii, epidemia s-a răspândit rapid. Doctorul Daniela Lupu menționează în lucrarea sa că boala a fost documentată pe teritoriul românesc până în anul 1830, iar epidemia cea mai gravă a avut loc în Ţara Românească și Moldova între 1813-1814, cunoscută sub denumirea de Ciuma lui Caragea.
Documentele istorice privind epidemia
Informațiile despre impactul ciumei asupra zonei Curburii Carpaților sunt diverse și nu se limitează doar la documentele oficiale. Pe lângă acestea, inscripțiile de pe lespezi funerare, precum și acte private sau corespondența din epocă contribuie la cunoașterea tragediei. Potrivit doctorului Lupu, „este dificil de stabilit momentul în care începe și se încheie o epidemie, deoarece ea poate reveni în diverse zone după o perioadă de calm.” Aceste observații sunt susținute de notițele din cartea sa „Părul cu priceştanie”-Însemnări de pe cărţi şi alte mărturii despre ciuma din judeţul Buzău (1719-1828).
Amintiri din trecut
Populația locală s-a transmis povești despre acest loc de la o generație la alta. Bătrânii își aduc aminte de vremea în care urcau coamele împădurite ale Carpaților pentru a vedea crucile, însă, în timp, acestea au fost aproape uitate. Un localnic în vârstă de 86 de ani, originar din Colţi, spune: „Bunica mea îmi povestea că le duceau mâncare cu prăjina, era un fel de boală cunoscută sub numele de ciumă. Oamenii așezau hrana pe un loc la granița cu Bozioru.”
Păstrarea memoriei
Pădurile din jurul Colţi și Bozioru nu au doar o semnificație turistică, ci și una istorică profundă. Crucile nu doar că comemorează victimele, dar și oferă un exemplu al modului în care comunitățile au gestionat crizele de sănătate publică. În prezent, interesul crescând pentru aceste locuri ar putea contribui la creșterea conștientizării asupra istoriei locale, precum și la promovarea patrimoniului cultural.
Oportunități pentru turism
Atragerea atenției asupra crucilor poate însemna nu doar recunoașterea istoriei, ci și o oportunitate de dezvoltare pentru turismul în zonă. Cu o mai bună valorificare a acestor site-uri, comuna Colţi ar putea deveni un punct de interes pentru cei pasionați de istorie și natura.
Viitorul crucei și al regiunii
Este esențial ca autoritățile locale și locuitorii să colaboreze pentru a proteja aceste monumente. În același timp, educarea tineretului despre importanța istoriei și a tradițiilor locale va asigura perpetuarea acestor povești pentru generațiile viitoare. Cele trei cruci reprezintă nu doar un capitol tragic din trecut, ci și o oportunitate de a construi un viitor mai conștient și respectuos față de istorie.
Amintirile lui Gheorghe Nedelcu
Gheorghe Nedelcu, un localnic, își amintește cum bunica sa îi povestea despre îngrijirea bolnavilor pe care îi hrănea și despre modul în care îi lega de un par pentru a-i împinge la cei aflați în suferință. Aceasta evoca imagini din trecut, când bordeiașele erau realizate în stilul tradițional. În apropierea pădurii, erau trei cruci, din piatră și lemn de stejar, iar Nedelcu se întreabă cine le-a ridicat. Spusele bunicii detaliază că acele cruci erau amplasate în locul unde se aflau oameni bolnavi care primeau hrană. De asemenea, el menționează că în tinerețe obișnuia să viziteze acea zonă, care are o importantă semnificație istorică.
Impactul epidemiei în Buzău și alte orașe
Orașul Buzău, alături de alte orașe și de capitală, a resimțit o influență mai severă a epidemiei în comparație cu zonele rurale. Specialiștii au constatat că boala a adoptat forme mai periculoase în mediul urban, determinând un număr mai mare de victime. De asemenea, zonele montane, mai izolate, au fost mai puțin afectate în raport cu câmpiile și locurile aflate pe principalele rute comerciale și militare, fiind astfel mai protejate. Epidemia, care a avut loc în timpul domniei lui Ioan Caragea (1812-1818), a avut un impact devastator în întreaga țară, inclusiv în județul Buzău, lăsând în urmă numeroase victime și chiar distrugerea unui sat întreg.
Raportul medicului Marcille
Un raport detaliat al medicului șef Marcille, datat 9 iulie 1829, prezintă numărul morților, bolnavilor și convalescenților din orașele afectate, printre care Buzău. Conform acestui document, în perioada 21 mai – 19 iunie, Buzău, cu o populație de aproximativ 2.912 locuitori, a înregistrat 74 de morți civili și 150 de soldați, alături de 120 de bolnavi civili și 127 de soldați. De asemenea, 256 de persoane au fost suspectate de boală, dar nu se specifică statutul lor, iar 3 au fost convalescente. Este important de menționat că medicul șef al spitalului a fost și el printre victimele ciumei. Statistica oferită se referă doar la cei aflați sub observație medicală în spital, lăsând în afara contului persoanele din oraș și din județ care nu beneficiau de îngrijire medicală.
Importantă istorică a crucilor
Cele trei cruci descoperite în zona împădurită sunt o parte esențială a patrimoniului local, iar administrația comunei Colți își propune să le valorifice prin amenajarea unui loc cu panouri informative. Comuna Colți este cunoscută pentru atracțiile sale turistice, incluzând Biserica din Aluniș și peștera tătarilor, situate în apropierea vestigiilor rupestre și a Babelelor de la Ulmet, în comuna Bozioru.
Planuri de dezvoltare turistică
Primarul comunei Colți, Ștefan Gheorghe, declară că acest loc al martirilor ar trebui inclus într-un circuit turistic, având în vedere importanța sa. Potrivit acestuia, în trecut, acolo exista un cătun unde se adunau mai mulți bolnavi de ciumă, care erau hrăniți cu o prăjină specială. Chiar dacă accesul este dificil, există căi de acces pe jos, iar ATV-urile pot facilita vizita. Primăria își dorește să pună în valoare această zonă, dar recunoaște provocările amenajării terenului.
Despre comuna Colți
Colți este o comună din județul Buzău, formată din satele Aluniș, Colți, Colții de Jos și Muscelu Cărămănești. Situată într-o zonă montană, comuna se distinge prin colecția sa unică de chihlimbar, singura de acest fel din România, disponibilă în satul de reședință, dar și prin biserica din piatră din zona satului Aluniș. Aceste atracții istorice și culturale contribuie la faima localității și atrag vizitatori din diverse colțuri ale țării.
