Cele câteva cazuri de hantavirus depistate la bordul unui vas de croazieră din Atlantic agită lumea teoriilor conspiraţiei, care readuce în discuţie aceleaşi teorii ca în timpul epidemiei de Covid-19, de la conspiraţii legate de vaccinuri şi arme de depopulare în masă până la remedii miraculoase, relatează AFP, potrivit news.ro.
Chiar dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) asigură că toate cazurile identificate la bordul navei MV Hondius nu au nicio legătură cu pandemia apărută la sfârşitul anului 2019, nimic nu contează: cercurile conspiraţioniste văd în acest lucru o nouă criză planetară.
„ALERTĂ DE IZOLARE: globaliştii lansează Covid 2.0”, avertizează pe X Alex Jones, fondatorul site-ului de extremă dreapta Infowars, care a fost deja condamnat în Statele Unite la amenzi usturătoare pentru minciunile sale. „Au apăsat pe buton”. Numeroase mesaje proclamă sosirea unei noi „plandemii” – adică o „epidemie planificată” – făcând referire la titlul unui pseudodocumentar din 2020 care a răspândit numeroase afirmaţii false despre coronavirus.
Care este justificarea lor? Se spune că virusul Hantavirus ar fi rezultatul unei conspiraţii menite să oblige populaţia să se vaccineze sau să se izoleze, având în vedere alegerile legislative din noiembrie din Statele Unite: în cazul unei carantine, alegătorii ar fi obligaţi să voteze prin corespondenţă, deschizând uşa către fraude masive în ochii celor care, precum Donald Trump, contestă în continuare rezultatul alegerilor prezidenţiale americane din 2020.
Boli fabricate de elite
„Reînvierea aproape imediată a teoriilor conspiraţioniste din perioada Covid-19 ne aminteşte că dezinformarea nu dispare ca prin minune odată ce criza care a stat la originea ei s-a încheiat”, observă Yotam Ophir, şeful unui laborator de cercetare dedicat dezinformării de la Universitatea din Buffalo (nord-estul Statelor Unite).
Anumite teorii se bazează pe articole vechi dedicate cercetării unui vaccin împotriva hantavirusului, pe declaraţiile miliardarului Bill Gates despre Covid sau chiar pe un serial de televiziune din anii 1990, pentru a demonstra că acest virus a fost eliberat intenţionat în natură pentru a reduce populaţia mondială sau pentru a îmbogăţi producătorii de vaccinuri. Alţii explică faptul că hantavirusul este un efect secundar al vaccinului Pfizer împotriva Covid-19.
Pentru Yotam Ophir, aceste teorii se înscriu într-o lungă tradiţie seculară conform căreia bolile ar fi create de elite. Însă ele circulă mult mai repede prin intermediul algoritmilor şi sunt uneori alimentate de mişcarea antivaccinare, care s-a instalat acum la vârful administraţiei Trump.
„Armă biologică”
În prezent, nu există niciun remediu şi niciun vaccin împotriva hantavirusului, o boală transmisă de rozătoare. Dar, online, medici nonconformişti şi personalităţi politice scot din sertar ivermectina, un medicament antiparazitar care a cunoscut momentul său de glorie în sfera conspiraţionistă în perioada Covid.
În Statele Unite, fosta membră a Congresului Marjorie Taylor Greene explică online că hantavirusul este o „armă biologică” declanşată de laboratoarele farmaceutice pentru a „otrăvi” populaţia cu vaccinurile lor.
Aceasta se bazează pe afirmaţiile unei doctoriţe din Texas, cunoscută pentru răspândirea de ştiri false, Mary Talley Bowden, care promovează online utilizarea ivermectinei împotriva hantavirusului — oferind-o în acelaşi timp spre vânzare direct pe site-ul său.
Guvernatorul statului Florida (sud-est), Ron DeSantis, a readus în discuţie un vechi proiect de lege care vizează oferirea ivermectinei fără reţetă în statul său. „Dezinformarea atinge niveluri extreme în ceea ce priveşte ivermectina”, observă virologul John Lednicky, de la Universitatea din Florida. Cu toate acestea, acest medicament „nu este eficient împotriva infecţiilor”.
Numărul cazurilor din Argentina aproape s-a dublat
Numărul cazurilor de hantavirus din Argentina aproape s-a dublat în ultimul an, țara înregistrând 32 de decese și cel mai mare număr de infecții din 2018 până în prezent.
Creșterea survine în contextul în care autoritățile argentiniene se grăbesc să urmărească traseul unui cuplu care a călătorit intens în țară și a decedat ulterior în urma unui focar de virus pe nava de croazieră MV Hondius, care a părăsit portul din Ushuaia, în sudul Argentinei, pe 1 aprilie și se îndreaptă în prezent spre Insulele Canare din Spania.
Experții atribuie creșterea numărului de cazuri de boală schimbărilor climatice și distrugerii habitatelor; această boală este de obicei cauzată de expunerea la urina sau fecalele rozătoarelor infectate.
În sezonul actual, care a început în iunie 2025, s-au înregistrat deja 101 cazuri confirmate de hantavirus, a declarat Ministerul Sănătății din Argentina – față de doar 57 în aceeași perioadă a sezonului trecut.
Nu numai că țara a înregistrat un număr neobișnuit de mare de cazuri în acest an, dar a înregistrat și una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate din ultimii ani, numărul deceselor înregistrând o creștere de 10 puncte procentuale față de anul precedent.
Iar aceste cifre nu includ focarul de pe nava de croazieră MV Hondius, ale cărui origini rămân necunoscute.
Deși, potrivit ministerului, în ultimele decenii nu s-au înregistrat cazuri de hantavirus în Ushuaia, virusul este endemic în alte zone din Argentina.
Autoritățile argentiniene consideră că cei doi au vizitat diverse regiuni ale țării, trecând de mai multe ori granița cu Chile și intrând în Uruguay, înainte de a se îmbarca în croazieră.
Timp de mulți ani, hantavirusul a fost asociat cu Patagonia, în extremitatea sudică a Argentinei, după ce un focar mortal din 2018 a provocat moartea a 11 persoane și a dus la zeci de infectări.
În acest sezon, însă, majoritatea cazurilor au fost înregistrate în regiunea centrală a țării, provincia Buenos Aires înregistrând cel mai mare număr de cazuri, respectiv 42.
Focarul de pe navă a fost asociat cu tulpina Andes a hantavirusului, o formă rară, dar potențial gravă a virusului, care, în unele cazuri, se poate transmite între oameni prin contact strâns.
Clima ar putea fi de vină?
Hantavirusul din Argentina se dezvoltă de obicei în zonele rurale și periurbane, în prezența culturilor agricole, a buruienilor înalte, a umidității sau a unui climat subtropical.
Însă experții consideră că degradarea mediului cauzată de schimbările climatice și de activitatea umană contribuie la răspândirea sa, permițând rozătoarelor care transmit virusul să se înmulțească în zone noi.
„Interacțiunea tot mai mare a omului cu mediile sălbatice, distrugerea habitatelor, înființarea de mici urbanizări în zonele rurale și efectele schimbărilor climatice contribuie la apariția cazurilor în afara zonelor istorice endemice”, a declarat ministerul.
Fenomenele meteorologice extreme, precum secetele și episoadele de precipitații intense din ultimii ani, alimentează, de asemenea, această tendință, potrivit experților.
Creșterea temperaturii generează schimbări în ecosistem care afectează prezența șoarecelui cu coadă lungă, principalul purtător al virusului în Argentina și Chile.
Ce spun experții
„Aceste rozătoare se adaptează mai bine la schimbările climatice, ceea ce ar putea explica creșterea numărului de cazuri pe care o observăm”, a explicat Eduardo López, specialist în boli infecțioase și consilier al guvernului argentinian în timpul pandemiei de Covid-19.
Incendiile forestiere au determinat atât oamenii, cât și fauna sălbatică să se mute în alte zone, sporind astfel riscul, a afirmat Roberto Debbag, vicepreședinte al Societății Latino-Americane de Vaccinologie, iar tendințele din domeniul turismului au avut, de asemenea, un impact.
„Orice persoană care se deplasează într-o zonă de risc în scop turistic, dacă aceasta nu este curățată de vegetație joasă, se expune unui pericol foarte mare”, a declarat Debbag.„
Ministerul Sănătății a anunțat că echipe sanitare specializate se vor deplasa la Ushuaia, în provincia Tierra del Fuego din Argentina, pentru a captura și analiza rozătoare din zonele aflate pe traseul parcurs de cuplul olandez despre care se crede că a fost expus la virus.
Cu toate acestea, Juan Petrina, directorul departamentului de epidemiologie din Tierra del Fuego, a declarat că cronologia evenimentelor „nu se potrivește pentru ca ei să fi contractat boala aici”, citând înregistrările de la aeroport și cele privind plecarea navei, care indică faptul că cuplul s-a aflat în Tierra del Fuego doar în perioada 29 martie – 1 aprilie.
De asemenea, el a respins ca fiind un „zvon” sugestia că cuplul ar fi vizitat o groapă de gunoi din Ushuaia înainte de a se îmbarca pe navă. „Ministerul Național al Sănătății nu a putut confirma că acesta a fost cazul”, a declarat Petrina vineri, în cadrul unei conferințe de presă organizate în orașul din sudul Argentinei.
Sursă: stiripesurse.ro
