Închiderea Strâmtoarea Ormuz și explozia prețurilor la energie pun o presiune majoră pe economia României, deja vulnerabilă din cauza inflației ridicate, deficitului fiscal și instabilității politice, arată o analiză realizată de eToro.
Potrivit analistului Bogdan Maioreanu, criza globală generată de blocarea uneia dintre cele mai importante rute energetice din lume creează o dilemă dificilă pentru băncile centrale: combaterea inflației sau susținerea creșterii economice.
România, cea mai expusă economie din regiune
„Criza Strâmtorii Ormuz pune la încercare America, Europa şi în special, România. Închiderea strâmtorii a generat aceeaşi dilemă pentru toate băncile centrale: inflaţia în creştere, creşterea economică în încetinire şi politica monetară prinsă la mijloc între cele două efecte. Însă acest şoc prinde ţările afectate la niveluri foarte diferite de pregătire”, a afirmat analistul Bogdan Maioreanu, într-un comunicat remis AGERPRES.
Conform sursei citate, Statele Unite, Europa şi România se află acum pe cercuri concentrice de vulnerabilitate, iar distanţa dintre ele se măreşte de la o săptămână la alta.
„România nu este doar economia cea mai expusă la şocul extern, ci îşi creează şi o criză suplimentară, pe lângă cea legată de aprovizionarea globală cu combustibil. La nivel global, problema este structurală. Un şoc al aprovizionării cu petrol determină simultan creşterea inflaţiei şi scăderea creşterii economice, împingând băncile centrale în două direcţii incompatibile în acelaşi timp”, mai arată analiza.
Totodată, creşterea ratelor dobânzilor pentru a combate inflaţia riscă să arunce în recesiune economiile care deja încetinesc.
„Reducerea ratelor dobânzilor pentru a susţine creşterea economică riscă să permită inflaţiei să se înrădăcineze. Nu există o pârghie politică clară. Dar situaţia este diferită de o parte şi de alta a Atlanticului. SUA sunt mai izolate, dar nu complet imune, Europa se află într-o poziţie vulnerabilă, în timp ce România se află într-o stare foarte fragilă”, susţin autorii cercetării.
În România, şocul generat de conflictul din Iran nu a survenit din senin, ci a lovit o economie care se confrunta deja cu cea mai mare inflaţie din UE şi cu un deficit fiscal masiv, aflat sub un program de consolidare a finanţelor publice impus de UE. Apoi, preţurile energiei au crescut brusc. Inflaţia din România încetinise, conform aşteptărilor, la 9,3% în februarie 2026, dar, sub impactul şocului preţurilor la combustibili, a revenit la 9,9% în martie, o valoare nemaiîntâlnită din septembrie 2025, se menţionează în document.
Creşterea preţurilor globale la energie ameninţă acum să inverseze tendinţa de încetinire a inflaţiei şi să împiedice banca centrală să relaxeze politica monetară în viitorul apropiat.
La şedinţa din 7 aprilie, BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, menţionând că inflaţia din trimestrul al doilea va creşte la niveluri mai ridicate decât se anticipase anterior, în principal ca urmare a influenţelor preconizate din partea preţurilor mai mari la combustibili şi gaze naturale.
Ultima reducere a ratei dobânzii a avut loc în august 2024.
Criza politică amplifică riscurile
„Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative, inclusiv presiuni ascendente asupra preţurilor la energie, o deteriorare a perspectivelor de creştere economică şi o aversiune crescută faţă de risc pe pieţele financiare internaţionale. Pe fondul acestui context, se conturează şi o criză politică în România, în urma deciziei PSD de a-şi retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. Bursa de Valori din Bucureşti a fost prima care a reacţionat, înregistrând ieri o pierdere de aproape 2%”, susţin autorii analizei.
Până în prezent, agenţiile de rating S&P şi Moody’s au menţinut România pe treapta cea mai joasă a categoriei de investiţii, cu un singur nivel peste categoria speculativă („junk”), dar au semnalat riscuri economice şi politice persistente şi o perspectivă negativă.
Pe măsură ce riscurile încep să se materializeze, ratingul „junk” ar putea intra din nou în discuţie, ameninţând să crească şi mai mult costurile de împrumut pentru guvern într-un moment în care bugetul este deja sub presiune, întârziind măsurile de relansare economică.
În plus, eşecul de a implementa reforme suplimentare până în august ar putea însemna că România ar pierde o parte din fondurile de redresare şi rezilienţă ale UE, în valoare de 10 miliarde de euro. Deoarece situaţia este încă în desfăşurare, este greu de prevăzut acum dacă se va materializa sau nu, dar perspectivele unei crize politice care se suprapune peste una globală nu sunt niciodată bune.
Europa vs SUA
„Europa a intrat în criza actuală cu o combinaţie periculoasă: perspective de creştere slabă, dependenţă ridicată de importurile de energie din Golf, în special în ceea ce priveşte gazul natural, şi rezerve de gaz structural scăzute după o iarnă grea. Pe fondul unor niveluri de stocare estimate la doar 30% din capacitate, preţurile de referinţă ale gazului TTF din Olanda aproape s-au dublat, ajungând la peste 60 euro/MWh la jumătatea lunii martie, revenind acum la aproximativ 39 euro/MWh”, se mai precizează în comunicat.
Preţul este cu 26% mai mare decât era înainte de începerea conflictului. BCE a amânat reducerile de rate ale dobânzi planificate pe 19 martie, iar analiştii se aşteaptă acum chiar la o posibilă o majorare ale acestora la reuniunea sa din 30 aprilie pentru a menţine ancorate aşteptările de inflaţie pe termen lung, notează eToro.
În acest caz, Europa îşi rezolvă, de fapt, dilema în favoarea controlului inflaţiei, acceptând o posibilă recesiune ca preţ al credibilităţii.
„SUA sunt mai puţin expuse la criza actuală. Mulţi analişti se aşteaptă ca America să fie unul dintre ultimele locuri afectate, deoarece depinde mai puţin de Ormuz decât cumpărătorii din Asia şi este cel mai mare exportator mondial de GNL, cu o piaţă internă a gazelor relativ izolată de război. Efectul se resimte şi în SUA prin preţurile benzinei – deja peste 4 dolari pe galon (peste 1 dolar pe litru), cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anului 2023 – mai degrabă decât prin riscuri de penurii directe, cum e cazul Europei”, se mai arată în document.
Potrivit sursei citate, înainte ca SUA să intre în conflict cu Iranul, pieţele estimau că Fed va efectua o relaxare monetară de aproximativ 0,5% pentru 2026. Această traiectorie a dispărut efectiv.
„CME FedWatch prevede acum că Fed nu va mai efectua nicio reducere a ratei dobânzii în 2026, prima fiind anticipată pentru iulie 2027.
Un şoc, trei rezultate. SUA dispun de resurse energetice interne şi de o monedă de rezervă care atenuează şocul, în timp ce economia sa continuă să crească moderat, cu aproximativ 2% din PIB. Europa are credibilitate instituţională, dar suferă efecte negative industriale vizibile, zona euro fiind în stagnare. România recepţionează întreaga forţă a şocului, aceasta adăugându-se la fragilitatea economică preexistentă, cu cea mai mare inflaţie din UE, o recesiune tehnică şi acum şi instabilitate politică”, se menţionează în document.
eToro este o platformă de tranzacţionare şi investiţii, cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistraţi în 75 de ţări.
Sursă: stiripesurse.ro
