Cei mai mulți antreprenori români au aparut după Revoluția din ‘89. Așa-numiții “decreței” au format primul val de antreprenori români. Cei mai mulți, trăind în lipsuri și nevoi în comunism, au avut o “foame” de succes exteriorizata in tranzitia spre economia de piata libera.
Imensitatea oportunităților de business a fost exploatata la maxim.
Cu excepția nomenclaturiștilor care au avut tangenta cu comertul exterior, care știau să facă afaceri inca de pe vremea lui Ceaușescu, decreteii au fost și încă rămân cei mai mari exponenți ai clasei de mijloc din România.
Din păcate, timpul trece și personal nu întrevăd o creștere a spiritului de inițiativă și dorința de realizări profesionale antreprenoriale a noilor generații, care ar putea sa reprezinte noul mediu privat.
Corporatistii si bugetarii au un apetit extrem de scazut pentru afaceri antreprenoriale, generatoare de plusvaloare financiara individuala si locuri de munca. Una dintre putinele optiuni de implicare a lor in economia privata ramane investitia in actiuni la bursa de valori.
Cum s-a ajuns aici?
Confortul oferit de părinți, conjunctura economică relativ stabilă din ultimii ani, disponibilitatea multinaționalelor de a oferi zeci de mii de joburi bine plătite, creșterea brandurilor locale prin alocarea de locuri de muncă motivante, creditele oferite de bănci care au “sugrumat” dorința unor întreprinzători de a se aventura într-o afacere proprie, toate au dus la scăderea încrederii tinerilor de a trăi experiențe antreprenoriale.
Totodată, transferul intre generații privind înclinația și încrederea in antreprenoriat este rar întâlnit la oamenii de afaceri care au trecut de prima tinerețe și au construit firme importante în diverse domenii de activitate. Moștenitorii liderilor locali nu sunt dispuși să repete sacrificiile făcute de părinții lor și asta se vede deja în economie.
Dacă n-are cine sa ducă o afacere de succes mai departe, la un moment dat vrei sa vinzi (dacă ai noroc și cui) sau te limitezi la ceea ce ai si traiesti bine-merci cu ceea ce ai realizat. Se poate numi si plafonare in business, dar clar nu-ți mai vine să tragi ca pe vremuri, odată cu înaintarea în vârstă.
În egală măsură, mulți tineri care ar putea să moștenească și să conducă afaceri locale profitabile și-au făcut studiile afară și nu mai vor să se întoarcă in tara ca să pună “osul la treabă” si aleg o viata mai linistita in tari mai dezvoltate, chiar daca au statutul de angajati la companii mari.
Asta este concluzia descoperita în discuțiile avute cu mulți antreprenori locali, care se chinuie de zeci de ani cu problemele generate permanent de economia națională.
Dupa părerea mea, cred ca în orice domeniu economic se simte un dezinteres vădit sau lipsa de curaj a tinerilor pentru înființarea de firme și asumarea de responsabilități, peste un confort de siguranță și libertate (ca timp și spațiu personal).
Pe undeva, e uman si normal sa nu ai nevoie de atatea batai de cap. Economia locală și conjunctura internațională nu încurajează initiativa în mediul privat românesc, din contra, diluează apetitul pentru antreprenoriat. Poate numai o criză majoră va pune noile generații în postura să descopere oportunități noi într-o economie dinamică și plină de neprevăzut.
Dragos Dragoteanu
Manager Euroest Invest
CIPS – Certified International Property Specialist
Sursă: stiripesurse.ro
