Un număr de 27 de organizaţii profesionale ale fermierilor şi cooperativelor, reunite în Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), solicită aprobarea unui pachet legislativ de sprijin financiar pentru sectorul ovin şi caprin, deblocarea exporturilor de ovine, plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare şi compensarea integrală a pierderilor economice, precum şi despăgubiri pentru compensarea pierderilor economice cauzate de atacurile animalelor sălbatice protejate, conform Agerpres.
Într-o scrisoare deschisă dată luni publicităţii, AAC atrage atenţia asupra riscurilor economice pe care le presupune, în forma actuală, proiectul de Lege privind Strategia Naţională şi Planul de acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2026 – 2030.
„Organizaţiile profesionale ale fermierilor şi cooperativelor cer garanţii clare privind compensarea fermierilor, având în vedere că impactul economic negativ asupra sectorului agricol va fi mult mai mare decât echivalentul sumei prevăzute în jalonul din PNRR, iar în acest sens este necesară realizarea unui studiu de impact economic şi consultarea reală a organizaţiilor reprezentative înainte de adoptarea proiectului de Lege L455/2026. Atragem atenţia asupra riscurilor economice pe care le presupune, în forma actuală, proiectul de lege L455/2026 privind Strategia Naţională şi Planul de acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2026-2030. Solicităm garanţii clare privind compensarea fermierilor şi consultarea acestora înainte de adoptarea actului normativ pentru a nu ajunge ca după implementarea strategiei să crească preţul hranei similar cu preţul carburanţilor şi energiei, azi, creându-ne singuri crize şi dificultăţi financiare întregii populaţii a României, pe care le putem preveni”, se arată în document.
Fermierii precizează că nu contestă obiectivele de mediu ale României, dar avertizează că, în forma actuală, strategia transferă o parte semnificativă a costurilor conservării asupra lor, indiferent de dimensiunea exploataţiei. Potrivit AAC, acest lucru va afecta masiv competitivitatea agriculturii româneşti, veniturile producătorilor şi, în cele din urmă, securitatea alimentară a ţării noastre şi creând suplimentar probleme sociale în mediul rural.
„Fermierii şi cooperativele sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii ei. Parteneriatul înseamnă compensare corectă şi consultare reală, nu obligaţii impuse fără finanţare. Analiza noastră arată că o parte importantă a presiunilor asupra fermierilor şi cooperativelor derivă din obligaţiile europene care au fost anulate/suspendate, în timp ce strategia naţională precizează că nu creează, prin ea însăşi, obligaţii juridice noi, azi, dar se va face trimitere în viitor la ea şi vom avea constrângeri şi impuneri mult mai mari şi mai multe, fără nici un fel de finanţare”, se menţionează în scrisoare.
În consecinţă, fermierii solicită înainte garanţii naţionale pentru o aplicare echitabilă, etapizată şi finanţată corespunzător care să nu reducă competitivitatea sau să închidă activitatea economică.
Principalele solicitări ale AAC sunt: realizarea unui studiu de impact economic dedicat sectorului agricol înainte de adoptarea strategiei; compensarea integrală şi garantată a oricărei restricţii, din surse suplimentare plafonului Politicii Agricole Comune; coerenţa cu Politica Agricolă Comună şi evitarea dublei reglementări (fără suprareglementare naţională); consultarea reală şi preluarea propunerilor organizaţiilor reprezentative ale fermierilor şi cooperativelor la elaborarea normelor de aplicare; publicarea hărţilor zonelor de restaurare şi consultare publică înainte de termenul de 1 septembrie 2026.
Fermierii menţionează că România utilizează circa 0,7 kg de substanţă activă medicamente pentru plante la hectar, printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană, în timp ce media UE este 2,2 kg, fiind şi unele state membre UE care au consumuri de 7-9 kg/ha.
„Considerăm că orice viitoare ţintă de reducere a medicamentelor pentru plante trebuie corelată cu media europeană, nivelul de plecare al fiecărui stat membru şi evaluată printr-un studiu de impact asupra agriculturii din care să rezulte dacă se mai poate continua această activitate, standarde de producţie reciproce cu statele non-UE, în ce condiţii, costuri, efecte pentru actorii implicaţi şi repercursiuni financiare pentru populaţie”, transmit fermierii.
Sursă: stiripesurse.ro
