Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni că partidul va depune la Senat un proiect de lege prin care nicio capacitate de producere a energiei electrice nu va mai putea fi închisă înainte ca aceasta să fie înlocuită cu o altă sursă de producție.
Liderul social-democrat i-a cerut, în același timp, premierului interimar Ilie Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august 2026, până la care România s-a angajat să scoată din funcțiune alte capacități energetice pe bază de cărbune.
Grindeanu a susținut că menținerea grupurilor energetice ar putea compensa o mare parte din cei aproximativ 700 MW care ar dispărea din sistem în cazul opririi unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. În aceeași declarație, liderul PSD a acuzat Guvernul că riscă să agraveze criza energetică, a cerut redeschiderea unor capacități aflate în conservare și a criticat Strategia națională pentru conservarea biodiversității, despre care afirmă că ar putea bloca proiecte energetice și de infrastructură.
PSD depune legea „nicio capacitate închisă fără să fie pus ceva în loc”
Grindeanu a declarat că a cerut convocarea de urgență a Biroului permanent al Senatului, astfel încât noua inițiativă legislativă să poată fi introdusă pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare.
„Am solicitat astăzi convocarea de urgență, la Senat, a unui Birou permanent pentru introducerea în sesiunea extraordinară a unui proiect de lege prin care România nu va mai închide nicio capacitate de producție a energiei până nu punem ceva în loc. Îi cer public prim-ministrului demis Ilie Bolojan să meargă urgent la Bruxelles și să negocieze amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune”, a declarat președintele PSD.
El a susținut că principiul pe care se bazează inițiativa este unul simplu: România nu trebuie să renunțe la o sursă sigură de producție înainte de a avea disponibilă o capacitate echivalentă.
„Noi depunem la Senat astăzi acest proiect de lege, care spune ceva simplu: nu mai oprim niciun fel de capacitate dacă nu se pune ceva în loc. Nu poți lăsa România fără și mai mult curent”, a afirmat Grindeanu.
Conform calendarului anunțat anterior de Ministerul Energiei, trei grupuri ale Complexului Energetic Oltenia (Rovinari 4, Rovinari 5 și Turceni 5) ar urma să poată funcționa până în 2030. Pentru grupurile Rovinari 6 și Turceni 4, fiecare cu o putere de aproximativ 310 MW, termenul avut în vedere este 31 august 2026, autoritățile analizând anterior menținerea lor în rezervă strategică sau trecerea în conservare. Cele două grupuri însumează aproximativ 620 MW.
Declarațiile vin în contextul în care Guvernul a instituit stare de alertă energetică pentru luna august, invocând seceta, debitele foarte scăzute ale râurilor și Dunării și riscul opririi unui al doilea reactor de la Cernavodă. Premierul interimar a avertizat că pierderea ambelor reactoare ar scoate temporar din sistem aproximativ 20% din producția națională de electricitate.
„Nu putem doar să importăm și să umflăm buzunarele unora”
Președintele PSD a afirmat că deficitul de producție internă este acoperit prin importuri, cu efecte asupra prețurilor și asupra competitivității economiei românești.
„Nu putem doar să importăm și să umflăm buzunarele unora. Orice lipsă de acțiune din acest punct de vedere înseamnă complicitate la distrugerea cu premeditare a României. Suntem deja în recesiune și economia nu-și permite să închidă capacități de producție și să țină pe loc marii consumatori industriali”, a declarat Grindeanu.
El a calificat drept „sinucidere economică” continuarea închiderii unor capacități convenționale, în condițiile în care România nu a pus în funcțiune suficiente grupuri noi de producție și de stocare.
„Este o sinucidere, din punctul nostru de vedere economic, atunci când ai soluția de a redeschide aceste capacități aflate în conservare”, a continuat liderul PSD.
Grindeanu susține că pot fi repornite capacități din Valea Jiului, Gorj și Hunedoara
Liderul social-democrat a declarat că a discutat în weekend cu reprezentanți din zonele miniere și energetice și că unele capacități oprite, inclusiv în primăvara acestui an, ar putea fi repuse în funcțiune.
„Vreau să vă spun că în aceste zile, în weekend, am avut discuții cu colegi din zonele respective. Se poate, în special în Valea Jiului, în Gorj și în Hunedoara. Se pot redeschide aceste capacități închise, unele dintre ele în aprilie anul acesta, astfel încât să suplinim lipsa de producție”, a afirmat Grindeanu.
Președintele PSD nu a nominalizat însă grupurile care ar putea fi repornite și nici nu a prezentat o estimare privind termenul, costurile, personalul necesar sau situația autorizațiilor de funcționare.
Strategia biodiversității, contestată în plină criză energetică
Grindeanu a trecut apoi la proiectul de lege privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030, transmis Parlamentului după ce Guvernul a retras hotărârea adoptată inițial.
El a criticat momentul și modalitatea în care Ministerul Mediului a promovat documentul, susținând că strategia ar putea produce efecte majore asupra proiectelor energetice și de infrastructură.
„În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lansat-o în transparență, nu cred eu într-un moment foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente”, a declarat liderul PSD.
Grindeanu a contestat afirmațiile potrivit cărora Comisia Europeană nu ar accepta modificarea formei transmise Parlamentului și a acuzat Ministerul Mediului că ar fi elaborat strategia împreună cu organizații neguvernamentale de mediu.
„Am văzut această teză apărută, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și trimisă la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor”, a spus Grindeanu.
Strategia reprezintă jalonul 31 din PNRR, iar Guvernul a avertizat că neîndeplinirea lui până la termen ar putea atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro. După ce PSD a contestat legalitatea adoptării strategiei prin hotărâre de către un guvern interimar, Executivul a retras HG și documentul a fost înregistrat la Senat sub forma unui proiect de lege. Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară în perioada 4-6 august pentru dezbaterea acestuia.
Grindeanu: Strategia poate afecta actualele capacități energetice
Președintele PSD a susținut că strategia trebuie analizată nu numai din perspectiva protecției mediului și a fondurilor europene, ci și în raport cu securitatea energetică.
„Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Prima: ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a afirmat Grindeanu.
El a avertizat că noile reguli ar putea afecta atât proiectele hidroenergetice aflate în diferite stadii de execuție, cât și capacitățile energetice existente.
„Mai mult, această strategie care ar trebui adoptată va compromite total și actualele capacități de producție a energiei”, a susținut liderul PSD.
Disputa referitoare la hidrocentralele din ariile protejate a trecut prin mai multe etape legislative. USR a sesizat CCR în 2022 în legătură cu o lege care permitea continuarea unor amenajări hidroenergetice în ariile protejate. În cazul celei mai recente legi, care vizează proiecte începute înainte de anul 2007, sesizarea a fost formulată de președintele Nicușor Dan, iar CCR a respins-o în iunie 2026.
Legea validată de CCR permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate și instituirea unor excepții pentru proiectele hidroenergetice considerate importante pentru securitatea națională. Organizațiile de mediu contestă soluția și susțin că proiectele ar afecta parcuri naturale și habitate, având în același timp o contribuție redusă la producția națională de energie.
Brațul Bala și alimentarea cu apă a Centralei de la Cernavodă
Grindeanu a invocat și proiectul de restaurare și renaturare a zonei de bifurcație a Brațului Bala, despre care a susținut că ar fi trebuit să intre în linie dreaptă încă din perioada în care conducea Ministerul Transporturilor.
„De exemplu, unitățile de la Cernavodă ar fi trebuit să aibă o rezolvare care să intre în linie dreaptă din 2024, când eu eram ministru al Transporturilor. Acum doi ani a fost aprobată hotărârea de guvern prin care erau validați indicatorii tehnico-economici necesari fazelor de proiectare și execuție pentru amenajarea Brațului Bala al Dunării”, a declarat președintele PSD.
El a susținut că proiectul a fost blocat la nivel european după intervenția unor organizații de mediu, care ar fi cerut refacerea studiului de fezabilitate.
„Demersul a fost blocat chiar la Comisia Europeană, ghici de cine: de ONG-urile de mediu, care, nici mai mult, nici mai puțin, au cerut reluarea studiului de fezabilitate. Am pierdut timp, iar astăzi vedem efectele acestor blocaje”, a afirmat Grindeanu.
Prin HG nr. 1.079 din 4 septembrie 2024 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru proiectul „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a Brațului Bala”, declarat obiectiv de utilitate publică și interes național. Investiția, estimată la peste un miliard de lei, este finanțată din fonduri europene și de la bugetul de stat și urmărește îmbunătățirea condițiilor de navigație și protejarea mediului în zonă.
Scăderea debitului Dunării a readus proiectul în atenție și din perspectiva funcționării Centralei de la Cernavodă, care depinde de menținerea unui nivel suficient al apei pentru sistemele de răcire.
Atac la ministrul Mediului din cauza Autostrăzii Sibiu-Pitești
Grindeanu a susținut că Strategia biodiversității trebuie analizată și din perspectiva viitoarelor proiecte de transport care traversează zone protejate.
„A doua problemă, dacă îmi permiteți, din perspectiva fostului ministru al Transporturilor: cum vom mai face noi kilometri de autostradă prin arii protejate? Eu vreau să știu din partea doamnei ministru Buzoianu dacă se va mai putea construi ceva în țara aceasta prin această nouă strategie, negociată chiar de dânsa la Comisia Europeană”, a declarat liderul PSD.
Acesta a afirmat că desemnarea sau extinderea unor arii protejate poate afecta proiecte în care lucrările și mobilizarea constructorilor au început deja.
„Este foarte simplu să declari peste noapte că o anumită zonă este arie protejată. Extrem de simplu. Nu contează că ai deja un proiect sau că utilajele sunt deja în zona respectivă”, a adăugat Grindeanu.
El a oferit drept exemplu secțiunile montane ale Autostrăzii Sibiu–Pitești.
„Cele două secțiuni montane de pe Sibiu–Pitești, secțiunea 2 și secțiunea 3, cele mai dificile, după atâția ani, se poate lucra în acest moment pe maximum 45% din șantiere, din cauza absenței acordului revizuit de mediu. Astăzi, când vorbim, se întâmplă acest lucru”, a afirmat președintele PSD.
Cifra de aproximativ 45% a fost comunicată oficial de CNAIR pentru secțiunea 2 Boița-Cornetu. Compania a precizat că, în lipsa acordului revizuit de mediu și a autorizațiilor de construire pentru întregul traseu, constructorii pot lucra numai pe sectoarele deja autorizate. Procedura de revizuire a acordului de mediu pentru modificările aduse secțiunilor 2 și 3 este în desfășurare la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
PSD promite să voteze strategia, dar cere modificări
Grindeanu a declarat că PSD nu respinge de principiu Strategia pentru conservarea biodiversității și că partidul o va vota dacă documentul nu va bloca investițiile strategice.
„Vreau să se știe foarte bine: PSD va vota și această strategie, atât timp cât este una bună pentru români, pentru economie și, evident, trebuie să îndeplinească și acordurile sau cerințele de mediu. Dar trebuie să punem în balanță toate aceste lucruri, nu să inventăm noi piedici astfel încât să blocăm șantiere, să blocăm construcția de hidrocentrale și toate celelalte lucruri amintite de mine”, a declarat liderul social-democrat.
Președintele PSD și-a încheiat intervenția legând criza energetică, proiectele de infrastructură și disputele privind actele adoptate de Executiv de necesitatea instalării unui nou guvern cu puteri depline.
„Lucrurile pe care le-am spus până acum reprezintă, până la urmă, un motiv să avem un nou guvern, ca să putem dezvolta România”, a conchis Sorin Grindeanu.
Sursă: stiripesurse.ro
