Dacă ai fi mers pe câmpiile mlăștinoase ale Pământului de acum circa 415 milioane de ani, nu ai fi dat peste mamifere sau alte animale familiare, ci ai fi avut toate șansele să întâlnești un prădător care îți taie respirația: un scorpion uriaș, de peste un metru lungime.
Un gigant din Devonian: scorpionul de peste un metru care a stârnit decenii de controverse
O nouă analiză amplă a fosilelor descoperite în Marea Britanie a confirmat identitatea speciei Praearcturus gigas, considerată acum un posibil candidat pentru cel mai mare scorpion cunoscut din istorie. Fosilele au fost găsite pentru prima dată în 1870, însă timp de peste un secol au alimentat controverse privind clasificarea lor.
De data aceasta, cercetătorii au folosit tehnici moderne de imagistică, inclusiv scanări CT și reconstrucții digitale, iar concluzia este fermă: rămășițele aparțin într-adevăr unui scorpion preistoric de dimensiuni impresionante, notează Sciente Alert.
Descoperirea nu clarifică doar un mister paleontologic, ci oferă și o fereastră către începuturile vieții terestre, într-o perioadă în care continentele erau acoperite de vegetație primitivă, iar animalele abia începeau să iasă din oceane.
„Praearcturus a trăit într-o epocă în care viața pe uscat era abia la început, iar multe dintre grupurile majore de animale încă nu părăsiseră mediul acvatic”, explică Richie Howard, paleontolog la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie.
Potrivit cercetătorilor, lipsa prădătorilor mari ar fi putut permite acestei specii să atingă dimensiuni neobișnuite, dominând mediul în care trăia.
Analiza a inclus comparații cu alte fosile din Devonianul timpuriu, dar și cu specimene descoperite în Canada, aparținând genului Eramoscorpius, ceea ce a întărit ipoteza că P. gigas este într-adevăr un scorpion.
Fosile, scanări CT și o confirmare fermă: cum a fost identificat prădătorul preistoric al uscatului timpuriu
Dimensiunile sale sunt spectaculoase chiar și după standardele actuale: cleștii ar fi măsurat aproximativ 16 centimetri, mai lungi decât corpul multor specii moderne de scorpioni.
Mai mult, cercetătorii au identificat pe membrele sale structuri care ar fi putut fi folosite pentru producerea de sunete, un comportament similar cu cel observat la unele specii actuale și dispărute.
Deși era un prădător temut, există indicii că ar fi petrecut o parte din timp și în apă, unde ar fi avut acces la hrană și un mediu mai stabil decât pe uscatul primitiv.
Pe măsură ce ecosistemele terestre s-au diversificat, concurența pentru resurse ar fi crescut, iar Praearcturus gigas ar fi dispărut după zeci de milioane de ani, în contextul unor schimbări majore de mediu.
Cercetătorii spun că aceste descoperiri ajută la înțelegerea tranziției vieții din apă pe uscat și a modului în care au evoluat primele ecosisteme terestre, inclusiv strămoșii arahnidelor de astăzi.
Sursă: stiripesurse.ro
