Reducerea decalajului de încasare a TVA (gap-ul de TVA), estimat la 29,5%, până la media Uniunii Europene ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde de lei anual la bugetul de stat, fără introducerea unor taxe noi, potrivit Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac.
„Punctul de plecare: deficit ESA de 7,9% din PIB în 2025 – cel mai mare din UE – cu ţintă de 6,2% în 2026; datorie publică de 59,3% din PIB (de la 48,1% în 2022); dobânzi plătite de peste 50 miliarde lei pe an (2,6% din PIB), cu randamente la 10 ani de 7,38%. Gap-ul de TVA este 29,5% (estimare CE 2024) – pierdere de peste 30 miliarde lei/an; aducerea lui la media UE ar creşte veniturile cu 30-35 miliarde lei/an, fără nicio taxă nouă”, se menţionează în document.
Printre măsurile pe termen scurt (orizont 12-18 luni), programul propune înfiinţarea unui centru naţional de răspuns pentru fiscalitate.
„Asistenţă contribuabili la nivelul MF, cu termene standard şi răspunsuri publice – se reduce incertitudinea pentru mediul de afaceri. Răspunsurile devin opozabile administraţiei (regim de soluţie fiscală anticipată simplificată), cu termen standard de 30 de zile; raport public anual privind întrebările frecvente şi timpii de răspuns”, se menţionează în document.
Totodată, programul prevede extinderea şi consolidarea sistemelor SAF-T şi e-Factura B2C.
„Continuă jaloanele PNRR; principala pârghie anti-evaziune; extindere la nerezidenţi cu obligaţii comerciale în România. Ţintă asumată: reducerea gap-ului de TVA de la 29,5% (estimare CE 2024) către media UE pe parcursul mandatului – echivalent cu venituri suplimentare de 30-35 mld lei/an la atingerea ţintei”, potrivit sursei citate.
Altă măsură prevăzută în program vizează generalizarea e-Sigiliului pentru tranzitul de mărfuri. „Se generalizează în 18 luni, cu raportare semestrială publică a randamentului (valoarea mărfurilor sigilate, diferenţele de taxe recuperate)”, se arată în document.
Documentul menţionează şi „combaterea evaziunii pe sectoare prioritare”. „Pentru fiecare sector prioritar se publică anual ţinta de randament suplimentar şi gradul de realizare; primele ţinte în 6 luni de la învestitură”, menţionează sursa citată.
Pe lista de măsuri se mai află introducerea de bodycam-uri şi teste de integritate pentru structurile antifraudă şi vamale. „Măsura este un simbol al depolitizării ANAF. Cadrul legal pentru testele de integritate se adoptă în primele 6 luni; dotarea structurilor antifraudă şi vamale cu bodycam se finalizează în 12 luni”, se mai precizează în document.
Documentul propune, de asemenea, realizarea unui sistem de trasabilitate financiară pentru tranzacţiile online.
„Se stabileşte o corelaţie bănci-curierat-vamă pentru e-commerce, ca instrument modern, conform cu standardele OCDE. Se construieşte pe instrumentele UE existente (DAC7, pachetul VIDA): schimb automat de date platforme-curierat-bănci pentru tranzacţiile e-commerce, cu garanţii de protecţie a datelor”, conform documentului.
La capitolul reforme structurale, programul prevede reorganizarea piramidală a ANAF.
„Se centralizează analiza de risc şi controlul fiscal la nivel central/regional şi se renunţă la modelul silozurilor actuale. Este un jalon PNRR vechi, finalizat doar parţial”, se mai arată în document.
De asemenea, programul prevede înfiinţarea unei unităţi centrale de prognoză bugetară şi consolidarea Consiliului Fiscal.
„Scenarii de risc macro-bugetar, analize ex-ante pentru politici fiscale noi; răspunde la critica FMI/OCDE privind capacitatea de prognoză. Unitatea publică scenarii de risc la fiecare buget şi rectificare; Consiliul Fiscal primeşte acces direct la datele de execuţie bugetară şi resurse proprii de analiză”, se mai precizează în document.
Programul mai prevede introducerea unui cadru de bugetare pe obiective, care să coreleze alocările bugetare cu rezultate cuantificabile.
„Se corelează alocările bugetare cu rezultate cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie. Este o reformă silenţioasă, dar transformativă. Se derulează un pilot pe 2-3 ministere de linie începând cu primul buget elaborat de noul guvern; extinderea este graduală, cu evaluare publică anuală a pilotului”, mai arată documentul.
Sursă: stiripesurse.ro
