Directorul general al ADURO, Cezar Șerban, lansează un avertisment dur privind modul în care sunt atribuite contractele de proiectare pentru marile investiții publice. Potrivit acestuia, licitațiile câștigate la prețuri extrem de mici generează întârzieri, costuri suplimentare și blocaje care afectează proiecte strategice de infrastructură din România.
În ultimii ani, numeroase contracte de proiectare au fost adjudecate la valori care reprezintă doar aproximativ 20% din bugetul estimat inițial, iar consecințele au devenit vizibile în teren: șantiere blocate, termene depășite și investiții care avansează cu dificultate.
„În acest moment, statul operează în logica „scump la tărâțe și ieftin la făină”. Cum își poate imagina cineva lucid că o investiție de peste 100 de milioane de euro poate fi realizată în baza unui proiect tehnic care a costat 200.000 de lei sau chiar mai puțin?”, a declarat Cezar Șerban în marja Forumului Construcțiilor 2026.
Două probleme majore: proiecte făcute fără studii și contracte câștigate la preț de dumping
Directorul ADURO susține că piața proiectării se confruntă cu două fenomene care afectează direct calitatea investițiilor publice. Pe de o parte, există firme care realizează proiecte tehnice fără deplasări în teren, fără studii geotehnice și, în unele cazuri, cu utilizarea excesivă a inteligenței artificiale.
Pe de altă parte, sunt companii care câștigă licitațiile cu oferte foarte mici, pentru ca ulterior să solicite majorări de preț prin acte adiționale.
„Evident că acel proiect nu este de calitate, pentru că proiectantul nu a fost pe teren. La final apar complicații, iar constructorul descoperă că realitatea din teren nu are legătură cu ceea ce scrie în documentație”, a explicat Șerban.
Propunere: sistem bonus-malus pentru firmele de proiectare
Șeful ADURO consideră că România trebuie să renunțe la criteriul exclusiv al prețului cel mai mic și să introducă mecanisme care să recompenseze calitatea și performanța.
„Trebuie făcut un nou sistem de scoring în funcție de modul în care a decurs implementarea investiției în baza proiectului inițial. Se poate construi un sistem de tip bonus-malus pentru companiile de proiectare”, a afirmat acesta.
Printre măsurile propuse se numără și înființarea unui registru al firmelor de proiectare, care să includă informații privind personalul propriu, experiența profesională, licențele deținute și istoricul proiectelor realizate. Totodată, acesta solicită verificări mai stricte pentru a evita situațiile în care proiectele sunt realizate aproape exclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale, fără studii și verificări în teren.
Autostrăzi construite în 10 ani și spitale terminate în 7
Potrivit reprezentantului ADURO, efectele proiectării de slabă calitate se văd direct în marile investiții publice.
„Proiectele de slabă calitate sunt poate principalul motiv pentru care un spital care ar trebui construit în trei ani se face în șapte ani sau o autostradă care trebuia finalizată în patru ani ajunge să fie gata în zece ani. Când proiectul tehnic este deficitar, constructorul se blochează în șantier, termenele se prelungesc, costurile cresc și, la final, tot cetățenii plătesc nota de plată”, a declarat Cezar Șerban.
Sursă: stiripesurse.ro
