România se confruntă deja cu una dintre cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă din Uniunea Europeană, iar perspectivele nu sunt deloc încurajatoare. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, avertizează că problemele actuale riscă să se agraveze în următorul deceniu, când o generație numeroasă va ieși la pensie. În lipsa unor investiții consistente în educație, competențe și inovare, piața muncii ar putea intra într-o perioadă de presiune fără precedent.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței la nivel înalt privind abordarea deficitului și a excedentului de forță de muncă din Europa, desfășurată la București.
România, mult sub obiectivele europene privind ocuparea forței de muncă
Potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, care asigură și conducerea interimară a Ministerului Muncii, situația actuală a pieței muncii este una extrem de îngrijorătoare.
“Rata de ocupare a forţei de muncă în România este o catastrofă. Dacă vă uitaţi, la categoria de vârstă între 20 şi 64 de ani, aceasta este de 69%. România speră să atingă 74,7% în 2030, faţă de ţinta de 78% la nivelul UE. Dar, nu există nicio mişcare anume în această direcţie”, a spus Dragoș Pîslaru.
Ministrul a atras atenția că o parte importantă a populației apte de muncă nu participă la activitatea economică.
“(…) Asta înseamnă că aproape 40% dintre potenţialii oameni de pe piaţa muncii nu sunt activi. Şi dacă luăm în considerare migraţia se creează tensiunea pe care o avem acum. Dacă privim din perspectiva ratei de ocupare a forţei de muncă, pentru bărbaţi aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Există, aşadar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
Valul de pensionări care ar putea accentua deficitul de personal
În opinia ministrului, dificultățile cu care se confruntă piața muncii nu reprezintă o problemă temporară și nici una limitată la anumite domenii de activitate.
Pîslaru a explicat că următorul mare test pentru economia românească va veni în intervalul 2032-2034, când generația cunoscută drept „decrețeii” va ajunge la vârsta pensionării.
“Nu există nicio modalitate ca această ţară să evolueze fără a investi în capitalul uman. Şi nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investiţii. Are beneficii. Şi chiar acum, costul inacţiunii este de fapt uriaş”, a afirmat ministrul.
Acesta a avertizat că lipsa unor măsuri consistente poate împinge România într-o situație dificil de gestionat.
“Şi vom fi într-un punct fără întoarcere foarte curând, mai ales când se adaugă problema pensionării, unde o generaţie mare, numită generaţia decreţeilor, se va pensiona. Acest lucru se va întâmpla în 2032 şi 2034. Şi atunci presiunea va fi cu adevărat uriaşă, deoarece vor exista mulţi oameni care se vor îndrepta spre pensionare, iar piaţa muncii se va contracta şi mai mult”, a mai afirmat Dragoș Pîslaru.
Investițiile în oameni și tehnologie, cheia pentru dezvoltare
Ministrul consideră că România riscă să rămână blocată într-o zonă de dezvoltare limitată dacă nu va investi masiv în competențe și inovare.
“În România nu se înţelege pe deplin că există – ceea ce economiştii numesc – o capcană a veniturilor medii. O ţară nu poate creşte pe baza consumului şi recupera decalajul mai mult decât un anumit nivel permis de productivitatea totală a ţării”, a remarcat Dragoș Pîslaru.
El a explicat că economiștii și factorii de decizie sunt de acord asupra direcțiilor necesare pentru a depăși acest prag.
“Şi dacă vrem să depăşim acest nivel, singurii doi factori acceptaţi de profesori şi teoreticieni, pe de o parte, şi de toate guvernele, pe de altă parte, sunt că trebuie să investeşti în două lucruri principale. Capitalul uman, care include competenţe, şi inovaţia, care include modernizarea tehnologiei”, a adăugat Pîslaru.
Sărăcia și lipsa unei strategii integrate complică situația
Potrivit ministrului, România beneficiază de programe și finanțări europene dedicate ocupării forței de muncă, însă acestea nu sunt susținute de o strategie coerentă la nivel național.
“El a adăugat că, în privinţa ocupării de forţă de muncă, există, într-adevăr, măsuri care utilizează oportunităţi, bani şi proiecte finanţate de UE, dar nu şi o politică consecventă, integrată, care să includă economia, finanţele, munca, educaţia, sănătatea ş.a.m.d.”, a arătat el.
Oficialul a evidențiat și impactul sărăciei asupra pieței muncii.
“Şi, nu în ultimul rând, avem o problemă a sărăciei, care este foarte ridicată în România. Desigur, sărăcia, după cum ştim, afectează complet piaţa muncii”, a declarat Pîslaru.
Acesta a amintit că aproximativ un milion de persoane active continuă să lucreze pentru venituri apropiate de salariul minim.
“Vorbesc aici despre sărăcia internă, cu o mare parte a populaţiei active care încă rămâne, undeva la un milion, în jurul salariului minim. Şi pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie”, a mai arătat Dragoș Pîslaru.
Fondurile europene nu sunt suficiente
Ministrul consideră că dezvoltarea României nu poate fi susținută exclusiv din bani europeni și că este nevoie de o implicare mai mare a statului și a mediului privat.
“Alegerea României a fost să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR. Acum avem un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, foarte mici, foarte dispersate, foarte dificil de gestionat”, a subliniat acesta.
În opinia sa, viitorul investițiilor trebuie construit pe trei piloni principali.
“Singura modalitate a României de a avansa nu este doar concentrarea pe fondurile UE, ci este să privim fondurile europene ca fiind o treime din resurse, banii naţionali o altă treime, iar sectorul privat cealaltă treime”, a afirmat ministrul.
Acesta estimează că un astfel de model ar putea pune la dispoziția României resurse semnificative pentru următorul ciclu financiar.
“Cu acest model ‘Trinitate’ putem avea de fapt un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro disponibil pentru perioada 2028-2034. Este singura modalitate de a avansa şi prin care putem aborda cu adevărat probleme care nu sunt sectoriale, ci critice pentru dezvoltarea României”, a subliniat Dragoș Pîslaru.
Deficitul de forță de muncă devine o problemă structurală în Europa
Conferința organizată la București de ELA și EURES a adus în atenție și tendințele observate la nivel european.
Potrivit organizatorilor, lipsa forței de muncă afectează aproape toate categoriile de ocupații în cel puțin un stat membru al Uniunii Europene. Cele mai mari dificultăți de recrutare sunt raportate în domeniul sănătății, construcțiilor și profesiilor tehnice.
Un raport al Autorității Europene a Muncii arată că problema nu mai este una temporară. În tot mai multe sectoare, deficitul de personal capătă caracter structural, iar soluțiile necesită politici pe termen lung, investiții în formare profesională și îmbunătățirea condițiilor de muncă.
Sursă: stiripesurse.ro
