Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită până la finalul anului 2026. Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege, în calitate de for decizional, cu 292 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și o abținere. Măsura vizează 17 categorii de produse alimentare considerate de bază și urma să expire la finalul lunii iunie. În timp ce autoritățile susțin continuarea mecanismului introdus pentru temperarea prețurilor, reprezentanții comercianților spun că intervenția afectează concurența și produce efecte nedorite în economie, inclusiv majorări de prețuri pentru produse care nu fac parte din schema de plafonare.
Comercianții spun că măsura distorsionează piața
Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR) își menține opoziția față de această măsură. Vicepreședintele organizației, Feliciu Paraschiv, a declarat la Digi24 că plafonarea adaosului comercial reprezintă o intervenție care afectează mecanismele normale ale economiei de piață.
„Din păcate, poziția noastră rămâne neschimbată, pentru că noi nu suntem de acord și nu am fost niciodată de acord cu intervenția brutală pe o piață care ar trebui să fie liberă, o piață concurențială, unde prețurile sunt așezate în funcție de cerere și ofertă.
Pentru că apar niște distorsiuni ale pieței și aici discutăm de efectul de waterbed, discutăm despre reducerea unei concurențe reale, pentru că în momentul în care se fixează niște limite maxime de adaos, comercianții au mai puțin spațiu ca să concureze cu strategii proprii de preț”, susține vicepreședintele ANCMMR.
Acuzații privind scumpirea altor produse
Potrivit reprezentantului comercianților, unul dintre efectele observate după introducerea plafonării a fost majorarea prețurilor pentru produse care nu sunt incluse în lista alimentelor cu adaos limitat.
„Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut prețurile la niște produse care nu erau supuse plafonării, mai mult decât ar fi trebuit. Și aici mă refer, așa cum a văzut toată lumea, la detergenți, la cosmetice, la produse de uz casnic, toate sunt mai scumpe decât ar trebui ca să compenseze cumva zona asta de plafonare”, a afirmat Paraschiv.
Acesta consideră că intervenția asupra unei categorii de produse determină transferarea presiunii comerciale către alte segmente ale pieței.
„Prețurile se vor așeza natural”
Întrebat dacă renunțarea la plafonare ar putea conduce la ieftinirea altor categorii de produse, Feliciu Paraschiv a susținut că piața ar găsi singură un echilibru între cerere și ofertă: „Cu siguranță toate prețurile se vor așeza acolo unde le așează cererea și oferta. Exact ca în orice democrație liberă și în orice economie de piață liberă”.
Pentru a ilustra efectul pe care îl reclamă, acesta a oferit exemplul produselor de uz casnic.
„În momentul ăsta, când cumpărăm o hârtie igienică, are un preț mai mare decât ar fi în mod normal, dacă nu ar exista plafonare”, a explicat el.
Soluția propusă de comercianți pentru reducerea inflației
Vicepreședintele ANCMMR consideră că plafonarea nu reprezintă instrumentul potrivit pentru combaterea inflației și amintește că măsura a fost introdusă în 2023, într-o perioadă în care rata inflației depășea pragul de 10%.
În opinia sa, o soluție mai eficientă ar fi stimularea consumului de produse fabricate în România.
„Problema este că nu plafonarea reglează inflația. Sunt alte aspecte. Și noi am venit cu soluții, dar toată lumea nu le ia în calcul. Soluția este să găsim o metodă prin care produsul românesc să existe mai mult în coșul de cumpărături al clienților. Adică oamenii să cumpere mai mult produs românesc.
Pentru că orice produs pe care-l importăm crește deficitul de balanță. Orice produs pe care-l cumpărăm și este fabricat în România scade deficitul de balanță, pentru că banii rămân aici și se învârt aici”, a explicat acesta.
Sursă: stiripesurse.ro
