Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat existența unui „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și a decis apărarea independenței judecătorilor, după o analiză amplă a declarațiilor publice, inițiativelor legislative, campaniilor mediatice și acțiunilor civice care au vizat sistemul judiciar începând din iulie 2025.
Decizia vine în aceeași zi în care toate cele 239 de instanțe din România (judecătorii, tribunale și curți de apel) s-au întrunit în adunări generale. Potrivit CSM, 3.580 de judecători au denunțat, în unanimitatea adunărilor generale, „degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”.
CSM: 98,6% dintre judecătorii prezenți au votat împotriva „subordonării” justiției
CSM precizează că voturile exprimate reprezintă 98,6% dintre judecătorii prezenți la adunările generale, respectiv 84% din totalul judecătorilor în funcție. Judecătorii au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenței justiției, să facă demersuri naționale și internaționale pentru „restabilirea echilibrului specific statului de drept”.
În același timp, adunările generale au respins „ca inacceptabile” dispozițiile din propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susținând în integralitate observațiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de CSM.
Hotărâre de 76 de pagini: pensii, salarii, Recorder, proteste și prescripție
Dincolo de comunicatul public, hotărârea Secției pentru judecători are 76 de pagini și descrie ceea ce CSM consideră a fi o campanie complexă împotriva puterii judecătorești. Documentul vorbește despre o ofensivă începută în iulie 2025 și amplificată ulterior prin atacuri la adresa pensiilor și salariilor magistraților, prin acuzații publice privind corupția din sistem, prin proiecte legislative care ar modifica statutul judecătorilor și prin presiuni asupra conducerii instanțelor.
Secția pentru judecători susține că aceste acțiuni nu au urmărit îmbunătățirea actului de justiție, ci „schimbarea regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar”, precum și afectarea încrederii publice în instanțe. În viziunea CSM, scopul final ar fi crearea unei stări de neîncredere care să justifice intervenții legislative și administrative asupra puterii judecătorești.
Guvernul și clasa politică, acuzați că au alimentat presiunea publică
Hotărârea indică drept element central al conflictului proiectele de modificare a statutului magistraților, inclusiv cele privind salarizarea și pensiile de serviciu. CSM susține că aceste teme au fost folosite pentru a construi o imagine publică a judecătorilor ca beneficiari ai unor privilegii nejustificate.
Consiliul arată că reforma pensiilor de serviciu ale judecătorilor fusese deja modificată prin acte normative anterioare și susține că noile inițiative au fost promovate fără un dialog real cu sistemul judiciar. În privința salarizării, CSM afirmă că proiectul criticat ar produce scăderi semnificative ale veniturilor și ar afecta independența reală a judecătorilor.
Documentul face referire și la situația Guvernului demis prin moțiune de cenzură, susținând că Executivul a inițiat ulterior un proiect de lege privind salarizarea, deși, potrivit Constituției, un guvern demis ar trebui să îndeplinească doar acte necesare administrării treburilor publice până la depunerea jurământului de către noul Guvern.
Filmul Recorder, punct major în analiza CSM
Un capitol distinct al hotărârii este dedicat materialului Recorder privind justiția, pe care CSM îl consideră unul dintre momentele care au amplificat percepția publică negativă asupra instanțelor. Secția pentru judecători susține că filmul a indus ideea unei corupții sistemice, în special la Curtea de Apel București și la Înalta Curte, fără ca această concluzie să fie confirmată de verificările ulterioare.
CSM invocă rapoarte ale Inspecției Judiciare și date transmise de Curtea de Apel București pentru a susține că acuzațiile privind schimbarea completurilor de judecată sau folosirea prescripției pentru favorizarea unor inculpați nu s-ar fi confirmat. Potrivit documentului, modificările completurilor au avut, în cele mai multe situații, cauze administrative sau legale: promovări, pensionări, transferuri, detașări, încetarea activității unor judecători sau repartizări generate de volumul de muncă.
Consiliul mai susține că investigația jurnalistică a fost folosită ulterior ca pretext pentru presiuni politice și publice asupra instanțelor și pentru promovarea unor modificări legislative care ar slăbi statutul judecătorilor.
CSM răspunde și acuzațiilor privind prescripția dosarelor penale
Un alt capitol important este dedicat prescripției răspunderii penale, temă intens folosită în dezbaterea publică după deciziile CCR și CJUE. CSM susține că realitatea statistică este mult mai complexă decât narațiunea potrivit căreia instanțele ar fi „scăpat corupții”.
Secția pentru judecători arată că a analizat 12.531 de dosare, cu 14.584 de infracțiuni, în care procesul penal a încetat ca urmare a prescripției. Potrivit datelor prezentate de CSM, în peste un sfert dintre cazuri prescripția era deja împlinită înainte ca dosarul să ajungă la instanță sau dosarul a fost trimis în judecată după momentul în care efectele deciziei CCR erau previzibile.
CSM mai arată că, în calculul duratei totale până la intervenirea prescripției, faza de urmărire penală a reprezentat 73,48%, iar faza de judecată 26,52%. În plus, Consiliul susține că, și în cauze în care s-a constatat prescripția, instanțele au dispus măsuri de conservare sau recuperare a prejudiciilor, valoarea totală indicată în document fiind de aproximativ 400 de milioane de euro.
Judecătorii reclamă agresivitate publică și riscuri la adresa familiilor
CSM susține că atacurile publice au avut efecte grave nu doar asupra imaginii justiției, ci și asupra siguranței judecătorilor. Potrivit comunicatului, campania publică împotriva magistraților a generat luări de poziție pe rețelele sociale „de o agresivitate fără precedent”, inclusiv instigări directe la comiterea unor infracțiuni grave împotriva judecătorilor sau a membrilor familiilor acestora.
Consiliul mai afirmă că manifestări similare au avut loc chiar și în incinta instanțelor și în sălile de judecată, unele situații ducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție pentru prevenirea unor fapte antisociale grave.
ONG-uri, politicieni și presă, menționate în hotărâre
Hotărârea Secției pentru judecători enumeră numeroase reacții publice, postări, proteste și materiale de presă considerate de CSM parte a campaniei de presiune asupra puterii judecătorești. Sunt menționate poziții ale unor politicieni, ale unor reprezentanți ai Guvernului, ale unor ONG-uri și ale unor publicații sau platforme media.
CSM indică, între altele, proteste organizate sau susținute de organizații civice precum Declic, Corupția Ucide și Funky Citizens, precum și materiale publicate de Recorder și G4Media. Secția pentru judecători arată că aceste demersuri au contribuit la consolidarea unei percepții publice potrivit căreia justiția ar fi un sistem privilegiat, opac și corupt.
Criză de personal în instanțe
Documentul include și o secțiune referitoare la deficitul de personal din sistemul judiciar. CSM susține că instanțele se confruntă cu un deficit major de resurse umane, estimat la aproximativ 800 de judecători și 6.000 de grefieri.
Consiliul acuză Guvernul că a blocat sau întârziat organizarea concursurilor de recrutare în magistratură, deși a fost sesizat în repetate rânduri cu privire la necesitatea deblocării posturilor. În opinia CSM, lipsa de personal afectează direct funcționarea instanțelor, termenele de judecată și capacitatea sistemului de a soluționa cauzele într-un termen rezonabil.
Hotărârea va fi trimisă instituțiilor europene
CSM anunță că hotărârea Secției pentru judecători va fi comunicată Comisiei Europene, Parlamentului European, Rețelei Curților Supreme, rețelelor europene ale consiliilor judiciare și inspecțiilor judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curții de Justiție a Uniunii Europene și asociațiilor internaționale ale judecătorilor, inclusiv MEDEL și EAJ.
Documentul va fi transmis și Președintelui României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al procesului de aderare la OCDE.
În final, Secția pentru judecători afirmă că situația actuală a justiției din România „nu poate să rămână fără ecou și consecințe” în mediile juridice naționale și internaționale. CSM susține că independența judecătorilor trebuie recunoscută de celelalte puteri ale statului nu doar formal, ci ca o condiție reală de funcționare a statului de drept.
Sursă: stiripesurse.ro
