Valurile de căldură reprezintă una dintre cele mai importante consecințe ale schimbărilor climatice asupra sănătății publice. Temperaturile extreme cresc riscul de îmbolnăvire și deces, în special în rândul persoanelor vulnerabile, și pun o presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate. Specialiștii atrag atenția că aceste episoade vor deveni tot mai frecvente și mai intense în următorii ani.
În urma valurilor de căldură din această vară, care au provocat mii de decese în Europa, Comitetul pentru Securitate Sanitară al Uniunii Europene avertizează că statele membre trebuie să renunțe la abordarea bazată exclusiv pe intervenția în timpul crizelor și să adopte măsuri de pregătire pe termen lung.
Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel mondial. În acest context, experții consideră că actualul nivel de pregătire este insuficient pentru a face față impactului valurilor de căldură asupra sănătății populației, conform 360medical.ro.
Potrivit estimărilor citate de Euronews, valurile de căldură din această vară au fost asociate cu peste 16.000 de decese suplimentare în Europa.
Opinia Comitetului pentru Securitate Sanitară, adoptată la 30 iulie, arată că sistemele de sănătate publică din multe state membre ale UE nu sunt suficient pregătite pentru perioadele prelungite de temperaturi extreme. Documentul subliniază că răspunsul la această problemă trebuie să implice toate nivelurile administrației și mai multe domenii de activitate, prin măsuri aplicate pe termen scurt, mediu și lung.
Experții precizează că efectele temperaturilor ridicate depășesc cu mult riscul de insolație sau de epuizare termică. Expunerea prelungită la căldură crește mortalitatea, agravează bolile cronice și determină un număr mai mare de persoane care solicită îngrijiri medicale. În același timp, temperaturile extreme afectează sănătatea animalelor și a plantelor, cu consecințe asupra activităților economice și asupra sănătății mintale.
Potrivit documentului, cele mai expuse categorii sunt persoanele vârstnice, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice, persoanele care lucrează în aer liber și alte grupuri vulnerabile.
Comitetul recomandă statelor membre să îmbunătățească colaborarea dintre autoritățile din sănătate, protecție civilă și celelalte instituții implicate în gestionarea situațiilor de urgență. Totodată, solicită actualizarea periodică a planurilor naționale de acțiune pentru valurile de căldură și consolidarea schimbului de informații prin Sistemul european de avertizare timpurie și răspuns, platforma utilizată de statele membre pentru comunicarea rapidă a amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății.
Experții recomandă, de asemenea, dezvoltarea unor măsuri bazate pe dovezi științifice pentru protejarea copiilor, a persoanelor expuse la temperaturi ridicate la locul de muncă și a participanților la evenimente publice de amploare.
Recomandările sunt formulate în contextul pregătirii de către Comisia Europeană a unui Cadru european integrat pentru reziliență climatică, document care urmează să fie prezentat până la sfârșitul anului 2026 și care va include măsuri pentru creșterea capacității Uniunii Europene de a răspunde riscurilor asociate schimbărilor climatice, inclusiv valurilor de căldură.
Sursă: stiripesurse.ro
