Epuizarea profesională nu mai e de mult doar o problemă de volum de muncă. Din ce în ce mai clar, studiile arată că felul în care oamenii își înțeleg emoțiile, dar și pe ale celorlalți, joacă un rol esențial în apariția burnout-ului.
Cu alte cuvinte, nu doar cât muncești contează, ci și cum procesezi tot ce ți se întâmplă pe interior, potrivit cureus.com.
Unde apare fisura
Cercetările recente pun reflectorul pe două concepte mai puțin discutate în spațiul public, dar extrem de relevante, alexitimia și mentalizarea.
Alexitimia, acea dificultate de a identifica și exprima emoțiile, pare să contribuie la epuizarea emoțională, dar nu explică tot tabloul. Nu e singurul vinovat.
În schimb, mentalizarea, capacitatea de a înțelege și interpreta corect stările mentale, atât ale tale, cât și ale celor din jur, apare ca un factor-cheie. Persoanele care au dificultăți în această zonă sunt mai vulnerabile la burnout.
E ca și cum pierzi „busola” emoțională. Și, fără ea, orice presiune devine mai greu de dus.
Un paradox interesant
Surprinzător, nu cei care analizează prea mult emoțiile sunt cei mai afectați. Dimpotrivă. O tendință moderată de a reflecta asupra stărilor interne poate avea un efect protector.
Problema apare atunci când această capacitate lipsește sau funcționează defectuos.
Pe scurt, nu introspecția te consumă, ci incapacitatea de a înțelege ce simți.
Cine resimte cel mai puternic efectul
Deși fenomenul e general și apare în multe domenii, există profesii unde impactul e mai vizibil. Sistemul medical e, probabil, exemplul cel mai clar.
Medicii se confruntă zilnic cu decizii critice, presiune constantă și o încărcătură emoțională greu de dus. Nu e de mirare că se numără printre cei mai afectați de burnout.
Dar nu sunt singurii. Oricine lucrează în medii intense, cu interacțiune umană ridicată, de la profesori la angajați în servicii sociale sau corporații, poate ajunge în același punct.
De ce contează mai mult decât pare
Burnout-ul nu înseamnă doar oboseală. Înseamnă scăderea performanței, distanțare emoțională și, în unele cazuri, decizii mai slabe. Iar efectele nu rămân izolate. Ele se propagă, în echipe, în organizații și, uneori, în societate.
Mesajul care se conturează din aceste cercetări e destul de clar, dacă vrei să reduci burnout-ul, nu e suficient să scazi volumul de muncă. Trebuie să te uiți și la mecanismele interne ale oamenilor. La cum simt. La cum înțeleg. La cum procesează. Pentru că, în final, nu doar presiunea te rupe, ci și felul în care o traduci, în tăcere, în interior.
Sursă: stiripesurse.ro
