Un eventual rating de țară „junk” nu ar însemna doar împrumuturi mai scumpe pentru stat, ci ar afecta întreaga economie și s-ar resimți direct în buzunarele românilor, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Specialistul explică faptul că o retrogradare a României în categoria economiilor speculative ar majora costul capitalului pentru companii, ar încetini investițiile și ar duce, în cele din urmă, la facturi mai mari la energie și la creșterea prețurilor în întreaga economie.
Chisăliță subliniază că impactul unei eventuale retrogradări depășește cu mult costurile suplimentare suportate de Ministerul Finanțelor atunci când se împrumută.
„Adevărata problemă este că un rating ‘junk’ modifică preţul întregului capital din economie. Nu doar Ministerul Finanţelor va plăti dobânzi mai mari, ci fiecare companie care doreşte să investească, fiecare bancă ce finanţează proiecte, fiecare distribuitor de energie, fiecare dezvoltator de parcuri fotovoltaice sau eoliene şi, în cele din urmă, fiecare consumator”, avertizează Dumitru Chisăliță într-o analiză publicată luni.
Potrivit acestuia, piața financiară funcționează după o regulă simplă: „Capitalul nu merge acolo unde promisiunile sunt cele mai mari, ci unde riscul este cel mai mic.”
De ce un rating „junk” ar scumpi energia
Președintele AEI explică faptul că energia este unul dintre domeniile cele mai sensibile la costul finanțării, deoarece investițiile sunt foarte mari și se amortizează pe perioade lungi.
„O retrogradare a României în categoria ‘junk’ nu înseamnă doar o literă schimbată într-un raport al agenţiilor de rating. Înseamnă că fiecare parc fotovoltaic devine mai scump de construit. Fiecare turbină eoliană produce energie mai scumpă. Fiecare kilometru de reţea electrică costă mai mult. Iar toate aceste costuri ajung, inevitabil, în factura consumatorului”, avertizează analistul.
În opinia sa, efectele nu se opresc la sectorul energetic. Chisăliță atrage atenția că o eventuală pierdere a statutului de „investment grade” ar putea influența economia românească pentru un deceniu.
„În limbajul pieţelor, o simplă literă schimbată în evaluarea agenţiilor de rating mută o ţară din categoria investiţiilor sigure în cea a economiilor considerate speculative – categoria ‘junk’. În discursul public, această posibilitate este adesea redusă la o singură idee, statul se va împrumuta mai scump. În realitate, acesta este doar primul domino”, afirmă specialistul.
El amintește că, într-o economie modernă, energia reprezintă infrastructura de bază, iar orice majorare a costurilor se transmite în lanț către întreaga economie.
Scenariul până în 2035: finanțarea ar putea ajunge la 10%
În analiza sa, Dumitru Chisăliță compară două scenarii pentru sistemul energetic românesc până în 2035: păstrarea ratingului de investiții și retrogradarea în categoria „junk”.
„Aceasta nu este o predicţie, ci o modelare de scenariu. Ea porneşte de la trei ipoteze, România are astăzi un cost al capitalului deja ridicat, costul de finanţare în energie este estimat la circa 7,6%, iar o retrogradare în categoria ‘junk’ l-ar putea împinge spre 9-10%. Ţinta oficială actualizată a României pentru 2030 este de aproximativ 31,3 GW capacitate instalată, cu circa 76% din surse regenerabile”, explică președintele AEI.
Potrivit acestuia, într-un scenariu negativ, investitorii vor cere randamente mai mari, costurile finanțării vor crește, iar unele fonduri internaționale își vor reduce expunerea pe România.
Investitorii aleg stabilitatea, nu promisiunile
Chisăliță respinge ideea că România va continua să atragă investiții doar datorită resurselor naturale.
„Există însă o percepţie greşită, întâlnită frecvent în spaţiul public aceea că investitorii vor continua să vină în România indiferent de context, deoarece ţara dispune de soare, vânt, gaze naturale şi un program nuclear ambiţios. În realitate, capitalul nu dezvoltă ataşamente emoţionale faţă de nicio ţară. Un fond internaţional analizează simultan proiecte în România, Polonia, Bulgaria, Cehia sau Croaţia şi alege aproape întotdeauna varianta care oferă cel mai bun raport între rentabilitate şi risc”, susține analistul.
El avertizează că România nu trebuie să devină o economie instabilă pentru a pierde investiții.
„Este suficient să fie percepută drept puţin mai riscantă decât vecinii săi. În competiţia pentru capital, locul al doilea înseamnă adesea lipsa oricărui proiect.”
Facturi mai mari și inflație
Specialistul avertizează că încetinirea investițiilor în energie va reduce oferta internă exact într-o perioadă în care consumul de electricitate este estimat să crească puternic, pe fondul electrificării transporturilor, dezvoltării centrelor de date, inteligenței artificiale și economiei bazate pe hidrogen. În acest context, costurile suplimentare vor fi transferate treptat către populație și companii, prin facturi mai mari la energie și prin creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor.
În concluzie, Dumitru Chisăliță consideră că avantajele naturale ale României nu sunt suficiente pentru a atrage investiții dacă mediul economic este perceput drept instabil.
„Paradoxul României este evident. Puţine state europene dispun de o combinaţie atât de diversificată de resurse energetice: hidroenergie, gaze naturale, energie nucleară, potenţial eolian atât onshore, cât şi offshore, resurse solare importante şi perspective reale de a deveni un exportator regional de energie. Totuşi, aceste avantaje naturale nu pot compensa lipsa încrederii. Investitorii nu cumpără doar potenţial. Ei cumpără, înainte de toate, stabilitate”, conchide președintele Asociației Energia Inteligentă.
Sursă: stiripesurse.ro
