În competiția globală pentru accesul la materiile prime critice, Europa caută astăzi ceea ce căuta în urmă cu patru ani pe parte de energie: parteneri siguri, predictibili și suficient de puternici pentru a reduce dependențele strategice.
În acest context, declarația făcută de președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, în timpul vizitei sale la Bruxelles depășește nivelul unui simplu anunț comercial. Ea reprezintă o ofertă strategică adresată Uniunii Europene.
„Kazahstanul este pregătit să furnizeze 21 dintre cele 34 de materii prime critice incluse pe lista Uniunii Europene”, a declarat Tokayev, propunând totodată un model de cooperare bazat pe acorduri de tip offtake și înființarea unui Centru Regional de Cercetare pentru Metale Rare.
Prin Actul european privind materiile prime critice (Critical Raw Materials Act), intrat în vigoare în 2024, Uniunea Europeană a identificat 34 de materii prime considerate esențiale pentru competitivitatea economică și pentru industriile viitorului, de la baterii și automobile electrice până la industria aerospațială, apărare, semiconductori și energie regenerabilă.
Litiul, cobaltul și nichelul sunt indispensabile pentru baterii, galiul pentru panouri fotovoltaice, borul pentru turbine eoliene, iar titanul și tungstenul pentru industriile aerospațiale și de apărare. Practic, fără aceste resurse, obiectivele europene privind tranziția verde și autonomia industrială nu pot fi atinse.
Problema este că Europa dispune de puține astfel de resurse și depinde în mare măsură de importuri, multe dintre ele provenind dintr-un număr foarte redus de state. Tocmai de aceea, Bruxellesul încearcă să diversifice rapid lanțurile de aprovizionare și să construiască parteneriate cu țări considerate stabile și de încredere.
În acest context, Kazahstanul apare ca unul dintre puținele state capabile să ofere simultan volum, diversitate și proximitate geografică.
De la furnizor de resurse la partener industrial
Mesajul transmis de Tokayev la Bruxelles este că Astana nu dorește să rămână doar un exportator de materii prime.
Președintele kazah a propus un model de cooperare bazat pe acorduri de preluare a producției (offtake), prin care investitorii europeni ar beneficia de predictibilitate în aprovizionare, în timp ce Kazahstanul ar dezvolta propriile capacități de procesare, producție cu valoare adăugată și cercetare.
Acest model este în deplină concordanță cu strategia europeană, care urmărește nu doar accesul la resurse, ci și dezvoltarea unor lanțuri valorice complete – de la extracție și procesare până la reciclare și producția de componente industriale.
Un element central al propunerii îl reprezintă crearea unui Centru Regional de Cercetare pentru Metale Rare, care ar putea transforma Kazahstanul într-un hub regional pentru dezvoltarea tehnologiilor asociate materiilor prime critice.
Vizita la Bruxelles confirmă noua dimensiune a relației UE–Kazahstan
Oferta vine într-un moment în care relațiile dintre Bruxelles și Astana se află într-o etapă de consolidare accelerată.
În cadrul vizitei oficiale din 23 iunie 2026, Tokayev s-a întâlnit cu președintele Consiliului European, António Costa, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Declarația comună confirmă că Uniunea Europeană consideră Kazahstanul un partener strategic în domenii precum materiile prime critice, energia, transporturile, digitalizarea și tehnologiile emergente. Liderii au reafirmat implementarea Parteneriatului strategic privind materiile prime durabile, bateriile și lanțurile valorice ale hidrogenului regenerabil, semnat în 2022 și dezvoltat prin foaia de parcurs 2025–2026.
Totodată, accentul pus asupra Coridorului de Transport Transcaspic arată că securitatea aprovizionării nu depinde doar de existența resurselor, ci și de capacitatea acestora de a ajunge în Europa prin rute logistice alternative.
Un avantaj competitiv rar întâlnit
Kazahstanul este deja unul dintre cei mai importanți producători mondiali de uraniu și dispune de rezerve importante de cupru, crom și zinc. În același timp, autoritățile de la Astana promovează dezvoltarea exploatării unor resurse precum litiul, nichelul, cobaltul și vanadiul, toate esențiale pentru electrificarea economiei și tehnologiile curate.
Mai mult, documente oficiale europene arată că potențialul geologic al Kazahstanului este chiar mai amplu decât producția actuală. Potrivit Comitetului Economic și Social European, țara deține zăcăminte aferente pentru 33 dintre cele 34 de materii prime critice identificate de UE, dintre care 19 sunt deja exploatate, iar alte 14 sunt confirmate pentru dezvoltări viitoare.
Acest lucru explică de ce Bruxelles-ul privește Kazahstanul nu doar ca pe un furnizor, ci ca pe unul dintre pilonii viitoarei securități economice europene.
O miză geopolitică, nu doar economică
În ultimii ani, autonomia strategică a devenit unul dintre conceptele-cheie ale politicilor europene. Dacă în domeniul energiei dependența de Rusia a demonstrat vulnerabilitățile continentului, în sectorul materiilor prime critice provocarea este reprezentată de concentrarea producției și procesării în câteva state dominante.
Prin urmare, oferta lansată de președintele Tokayev trebuie privită dincolo de dimensiunea comercială. Posibilitatea ca un partener precum Kazahstanul să furnizeze 21 dintre cele 34 de materii prime critice de care are nevoie Uniunea Europeană oferă Bruxelles-ului șansa de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare, de a reduce riscurile geopolitice și de a susține dezvoltarea industriilor care vor defini competitivitatea europeană în următoarele decenii.
Pentru Kazahstan, miza este la fel de importantă: transformarea dintr-un exportator de resurse într-un actor industrial și tehnologic integrat în lanțurile valorice europene. Pentru Uniunea Europeană, este oportunitatea de a construi un parteneriat care depășește comerțul cu materii prime și devine un element esențial al securității economice și industriale a continentului.
Sursă: stiripesurse.ro
