Aproximativ 300 de persoane s-au adunat miercuri seară, în Piața Unirii din Oradea, pentru a-și manifesta susținerea față de Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, reținut în dosarul DIICOT privind presupusa exploatare a unor persoane vulnerabile. Protestul a avut loc pașnic, fără incidente, iar participanții au afișat pancarte și au scandat mesaje precum „DIICOT, rușine”, „Presa mincinoasă”, „Binele nu trebuie pedepsit”, „Dumnezeu poartă de grijă” și „Am fost la Dumbrava, oamenii erau îngrijiți”, notează presa locală.
Miting cu rugăciuni, pancarte și mesaje împotriva DIICOT
Manifestația a fost organizată în aceeași zi în care Viorel Pașca și membri ai familiei sale au fost audiați la sediul central al DIICOT din București. Potrivit relatărilor locale, participanții au venit din Oradea și din alte localități ale județului Bihor și au susținut că Pașca ar fi ajutat, de-a lungul anilor, persoane fără adăpost, bolnavi și oameni fără familie, pe care statul nu ar fi avut unde să îi ducă.
Evenimentul s-a încheiat cu rugăciuni, inclusiv „Tatăl nostru”, și cu muzică religioasă.
Organizatorul mitingului, Dan Craznic, a acuzat un abuz al instituțiilor statului și a afirmat că Pașca „a făcut ceva din propria voință, să ajute oamenii săraci”. Unii participanți au declarat că au vizitat așezămintele și că persoanele găzduite acolo ar fi avut masă caldă, pat curat și condiții decente.
Un caz care împarte opinia publică
Cazul este însă mult mai complex. Pe de o parte, Viorel Pașca este perceput de o parte a comunității drept „Bunul Samaritean” care a preluat cazuri sociale abandonate de familie sau de instituții. Pe de altă parte, procurorii DIICOT susțin că, sub aparența unei activități umanitare, ar fi funcționat o grupare care a exploatat sute de persoane vulnerabile, inclusiv persoane cu dizabilități psihice, pentru obținerea de foloase materiale.
Viorel Pașca, soția sa Florica și cei trei fii ai lor (Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca) au fost reținuți de procurorii DIICOT. În dosar a fost reținută și Delia Păcală, iar alte cinci persoane au fost plasate sub control judiciar, potrivit informațiilor comunicate în cursul serii.
Acuzațiile procurorilor: trafic de persoane și grup infracțional organizat
Acuzațiile formulate de anchetatori vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Potrivit Poliției Române și DIICOT, gruparea ar fi acționat, începând cu anul 2020, sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, folosind ca paravan o asociație umanitară și de caritate.
Anchetatorii susțin că persoanele vulnerabile ar fi fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și plasate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Potrivit autorităților, coordonatorul activității nu ar fi avut capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru furnizarea unor astfel de servicii, iar legea prevede că furnizorii de servicii sociale trebuie acreditați, iar serviciile sociale pot funcționa numai dacă sunt licențiate.
DIICOT susține că beneficiarii erau ținuți în dependență
DIICOT mai susține că persoanele găzduite ar fi fost menținute într-o stare de dependență și aservire și că nu ar fi beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale. Procurorii afirmă că tratamentul medicamentos ar fi fost administrat necorespunzător sau discontinuu, de personal necalificat ori insuficient, iar persoanele decedate în spațiile deținute de grupare ar fi fost înhumate pe un teren aflat în apropierea cimitirului greco-catolic, în timp ce ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de grupare.
Prejudiciul estimat în dosar este de peste 13 milioane de lei. Potrivit autorităților, banii ar fi provenit din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare și alte venituri cuvenite persoanelor vulnerabile.
Carduri bancare, documente și medicamente ridicate la percheziții
După percheziții, DIICOT a anunțat că într-un seif ar fi fost găsite 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și 7 bonuri electronice pentru alimentarea mijloacelor de transport, toate având ca titulari persoane adăpostite în imobilele verificate. Anchetatorii au ridicat și sume de bani în lei și valută, acte de identitate, registre, documente privind internări, externări și decese, precum și medicamente, inclusiv din categoria celor cu regim special, dintr-o încăpere amenajată ca „farmacie”.
Viorel Pașca respinge acuzațiile
Viorel Pașca respinge acuzațiile. Avocatul său, Răzvan Doseanu, a declarat că acesta se consideră „categoric nevinovat” și că dosarul este la început. Apărarea susține că situația este cunoscută de autorități de aproximativ două decenii și că multe dintre persoanele găzduite în centrele lui Pașca ar fi fost trimise acolo chiar de instituții ale statului.
Și Pașca a afirmat, înainte de reținere, că oamenii provin „de la spitale, primării, poliție și alte instituții din țară” și că ar fi fost trimiși la el pentru că nu existau alte soluții de îngrijire după externare. El a spus că activitatea a fost susținută „din donații” și că nu se consideră vinovat.
Instituțiile știau de ani de zile de existența așezămintelor
Contextul arată că statul a știut de mult timp de existența așezămintelor lui Pașca. O anchetă Digi24 arăta anul trecut că persoane vulnerabile ajungeau la el cu ambulanțe sau mașini de poliție, iar unele instituții locale și centrale fuseseră sesizate în legătură cu situația. Aceeași anchetă nota că AJEPIS Bihor îl consilia din 2015 să intre în legalitate, DSP Bihor a făcut o sesizare la Poliție, DGASPC Bihor a susținut că nu are competențe, iar DSVSA a invocat faptul că imobilele sunt locuințe private.
Controverse mai vechi privind autorizarea centrelor
Există însă și episoade controversate în trecutul acestui caz. În 2024, Bihon relata că Pașca a dus trupul unui bărbat decedat în azil la Primăria Tinca, în contextul unui conflict privind impozitele pe clădirile folosite pentru adăpostirea persoanelor vulnerabile. Primarul comunei declara atunci că imobilele funcționează fără autorizații și că, din acest motiv, nu pot fi încadrate legal ca spații sociale.
Totodată, Pașca susținea încă de atunci că, în 18 ani, ar fi îngrijit aproximativ 3.000 de bolnavi și ar fi înmormântat 900, afirmând că a cerut autorităților să îi comunice oficial dacă activitatea este ilegală și că ar fi dispus să doneze casele unei instituții a statului care ar vrea să preia îngrijirea beneficiarilor.
Între acuzațiile penale și eșecul sistemului public
Cazul ridică, astfel, două probleme distincte. Prima ține de răspunderea penală, care va fi stabilită de anchetatori și, eventual, de instanță, cu respectarea prezumției de nevinovăție. A doua privește eșecul sistemului public de protecție socială, în condițiile în care sute de persoane vulnerabile par să fi ajuns, ani la rând, într-o rețea privată neautorizată sau insuficient reglementată, cu știința ori toleranța unor instituții ale statului.
Beneficiarii, relocați după intervenția DIICOT
În urma intervenției DIICOT, autoritățile au anunțat măsuri pentru relocarea persoanelor vulnerabile în centre de asistență și îngrijire capabile să asigure protecție, supraveghere și recuperare. Operațiunea a beneficiat de sprijinul DSU, al medicilor, psihologilor și specialiștilor în consilierea victimelor, fiind constituit inclusiv un spital mobil pentru evaluări și îngrijiri medicale de urgență.
Sursă: stiripesurse.ro
