Decizia Curții de Apel București care a aruncat în aer siguranța juridică a funcționării ROMATSA are în centru un nume mai puțin cunoscut publicului larg, dar tot mai prezent în controversele din justiție: judecătoarea Liliana Cătălina Alexe. Magistrat la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Alexe apare în profilul public drept judecător specializat în zona contenciosului administrativ, dar ultimele luni au adus-o în prim-plan din două motive majore. Primul este o hotărâre cu potențial impact asupra întregului trafic aerian al României, al doilea este o sancțiune disciplinară definitivă într-un dosar legat de folosirea sistemului ECRIS.
Decizia ROMATSA: de la un litigiu de angajare la problemă de securitate națională
Cazul ROMATSA a ajuns pe masa CSAT după ce Curtea de Apel București a decis, în primă instanță, suspendarea pentru 30 de zile a certificatului prin care ROMATSA furnizează servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național. Decizia nu este definitivă și nu este executorie, dar a fost suficientă pentru ca autoritățile statului să vorbească despre o posibilă vulnerabilitate majoră.
Potrivit comunicărilor publice, speța a pornit de la acuzații de discriminare la angajare formulate împotriva ROMATSA de persoane care reclamau modul în care regia își selectează controlorii de trafic aerian. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în iulie 2025 și soluționat pe 27 februarie 2026 de judecătoarea Liliana Cătălina Alexe. În centrul conflictului se află inclusiv testul FEAST, folosit de ROMATSA în procesul de selecție, test despre care reprezentanți ai Eurocontrol au explicat că este utilizat pentru verificarea aptitudinilor viitorilor controlori de trafic aerian.
Problema este că efectul potențial al hotărârii depășește cu mult un litigiu individual de muncă sau de discriminare. ROMATSA este furnizorul unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național, iar CSAT a avertizat că o posibilă suspendare a activității ar genera „o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale”, cu efecte asupra supravegherii spațiului aerian și asupra misiunilor NATO de pe Flancul Estic.
În aceeași cheie, CSAT a avertizat că un asemenea blocaj operațional ar putea duce la rerutarea coridoarelor europene de tranzit, la afectarea credibilității României în raport cu EUROCONTROL și la perturbarea transportului comercial, cargo și de urgență. Altfel spus, o hotărâre pronunțată într-un litigiu de contencios administrativ a ajuns să fie tratată ca risc strategic.
Inspecția Judiciară s-a autosesizat
Pe fondul scandalului public, Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu în cazul hotărârii privind suspendarea certificatului ROMATSA. Instituția a transmis că verificările vizează împrejurările în care a fost pronunțată hotărârea judecătorească referitoare la suspendarea certificatului de furnizare a serviciilor de navigație aeriană și implicațiile acesteia.
Verificările prealabile urmăresc identificarea unor eventuale indicii privind săvârșirea vreunei abateri disciplinare, inclusiv aspecte legate de timpul de redactare al hotărârii. Decizia din 27 februarie 2026 nu era, la momentul izbucnirii scandalului, definitivă și nici publicată cu motivare pe portalul de jurisprudență.
ROMATSA a transmis anterior că activitatea sa se desfășoară normal și că hotărârea nu produce efecte juridice până la rămânerea definitivă. Totuși, gravitatea potențialelor efecte a fost suficientă pentru ca subiectul să fie discutat în CSAT, iar Guvernul să primească sarcina de a identifica soluții pentru continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitatea spațiului aerian.
Judecătoarea din tabăra „reformistă”
Liliana Cătălina Alexe nu este doar judecătoarea care a pronunțat hotărârea ROMATSA. Ea apare și ca una dintre vocile asociate, în spațiul public și în mediul judiciar, cu așa-numita tabără „reformistă” din justiție, nucleul de magistrați care s-a solidarizat cu judecătorii Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu după documentarul Recorder „Justiție Capturată”.
Pe lista celor 885 de magistrați și foști magistrați care au semnat scrisoarea publică de susținere pentru judecătorii Laurențiu Beșu și Raluca Moroșanu apare și Liliana Cătălina Alexe, la poziția 857, cu mențiunea „Curtea de Apel București”.
Așa-zisa tabără „reformistă” se prezintă public drept zona care denunță presiuni și abuzuri în justiție. Dar cazul Alexe, magistrat din această zonă, arată că „reformismul” nu împiedică hotărâri judecătorești cu un efect potențial devastator pentru funcționarea unui serviciu strategic al statului.
Dosarul disciplinar ECRIS: sancțiune definitivă
Înainte de scandalul ROMATSA, numele judecătoarei Liliana Cătălina Alexe fusese deja legat de un dosar disciplinar care a stârnit reacții în sistemul judiciar. În noiembrie 2025, Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a sancționat-o cu avertisment. Motivul: nerespectarea unor dispoziții administrative, după ce ar fi închis hotărâri și încheieri în sistemul ECRIS folosind datele de acces ale grefierului de ședință, cu acceptul acestuia.
Sancțiunea a venit după o sesizare formulată de conducerea Curții de Apel București. Judecătoarei i s-a reproșat că a efectuat în ECRIS operațiuni care reveneau grefierului, nu judecătorului. Alexe a susținut în apărarea sa că a folosit contul grefierei doar pentru operațiunea de „închidere hotărâre finală”, cu acordul acesteia, și că nu și-ar fi imaginat că gestul poate atrage o cercetare disciplinară.
În apărarea judecătoarei s-a construit apoi o întreagă narațiune despre „controlul ECRIS” și despre decizii administrative transmise informal, inclusiv pe WhatsApp. Presa apropiată taberei „reformiste” a prezentat cazul într-o cheie favorabilă magistratei, susținând că restricțiile privind accesul judecătorilor la anumite operațiuni din ECRIS ar fi fost comunicate informal și că problema ar ridica întrebări despre cine controlează sistemul informatic al instanțelor.
Numai că, dincolo de explicațiile și susținerile taberei care a apărat-o, sancțiunea a rămas în picioare. Pe 30 martie 2026, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins recursul judecătoarei Liliana Cătălina Alexe împotriva hotărârii CSM. Decizia ÎCCJ este definitivă.
Moroșanu, martor respins și apropiere de tabăra „reformistă”
Legătura dintre Liliana Cătălina Alexe și zona Raluca Moroșanu nu este doar una de semnătură pe o scrisoare publică. În dosarul disciplinar ECRIS, Alexe a încercat să o propună ca martor chiar pe judecătoarea Raluca Moroșanu, pentru a demonstra că decizia privind limitarea accesului judecătorilor la încărcarea hotărârilor în ECRIS nu ar fi fost comunicată tuturor secțiilor. ÎCCJ a respins audierea judecătoarei Moroșanu.
Potrivit unor surse judiciare, Raluca Moroșanu a fost prezentă în sala ÎCCJ la momentul judecării recursului formulat de Alexe împotriva sancțiunii disciplinare. Episodul este invocat în mediul judiciar ca indiciu al apropierii dintre cele două colege de la Curtea de Apel București, apropiere care se suprapune peste poziționarea comună în zona magistraților prezentați public drept „reformiști”.
În această lumină, cazul Alexe devine mai mult decât povestea unei hotărâri controversate în dosarul ROMATSA. El arată cum o parte a magistraturii care se revendică de la reformă și independență ajunge, în practică, să fie protejată de un discurs corporatist atunci când apar întrebări despre responsabilitate, efecte sistemice și limitele exercitării puterii judecătorești.
De la „reformă” la răspundere
Judecătoarea Liliana Cătălina Alexe beneficiază, evident, de prezumția de bună-credință în exercitarea atribuțiilor judiciare, iar hotărârea ROMATSA nu este definitivă. Totuși, atunci când o decizie judecătorească ajunge să fie discutată în CSAT pentru că poate afecta securitatea națională, traficul aerian, misiunile NATO și credibilitatea României în raport cu EUROCONTROL, discuția nu mai poate fi redusă la simpla independență a magistratului.
Independența justiției nu înseamnă lipsă de răspundere, iar cazul Alexe scoate la iveală un magistrat asociat cu tabăra „reformistă”, sancționat definitiv într-un dosar disciplinar și apărat de același cerc de solidaritate judiciară, care ajunge să pronunțe o hotărâre cu efect potențial exploziv asupra unei infrastructuri critice a statului.
Sursă: stiripesurse.ro
