PIB-ul pe cap de locuitor estimat la 21.177 de euro în 2026 indică, la prima vedere, o economie românească în creștere. O analiză mai atentă arată însă diferențe majore între județe. Harta economică a țării este marcată de contraste puternice între regiunile dezvoltate și cele rămase în urmă.
Polii de putere ai economiei românești
Bucureștiul își păstrează poziția de lider incontestabil al economiei românești și în 2026. Potrivit prognozei teritoriale a CNSP, PIB-ul pe cap de locuitor din Capitală este estimat la 59.600 de euro, un nivel care o plasează într-o categorie aparte față de restul țării. Performanța economică a Bucureștiului este de aproape trei ori peste media națională și de peste șase ori mai mare decât cea estimată pentru județul Vaslui, scrie b1tv.ro.
Pe locul al doilea se află Clujul. PIB-ul pe cap de locuitor este estimat la 30.639 de euro. Județul este singurul din afara Capitalei care depășește pragul de 30.000 de euro. Acest nivel este considerat de mulți economiști un indicator al unei economii prospere în standarde europene.
În top se mai regăsesc Timiș, cu 25.836 de euro pe locuitor, și Gorj, cu 25.126 de euro. Urmează Constanța, cu 24.893 de euro, și Prahova, cu 24.195 de euro. Performanțele acestor județe nu sunt întâmplătoare. Ele sunt susținute de investiții consistente, avantaje geografice importante și sectoare economice capabile să genereze valoare adăugată ridicată.
Județul care sfidează regulile clasamentului
La prima vedere, prezența Gorjului în elita economică a României poate părea surprinzătoare. Județul devansează centre urbane mult mai cunoscute și ocupă o poziție fruntașă într-un clasament dominat, de regulă, de marile motoare economice ale țării.
Secretul nu stă însă în industria IT, în sectorul serviciilor sau în boom-ul imobiliar. Forța economică a Gorjului vine din energie. Producția de electricitate și activitatea companiilor din domeniu generează o valoare economică impresionantă, raportată la numărul de locuitori. Astfel, județul reușește să urce în clasament și să concureze cu unele dintre cele mai dezvoltate zone ale țării.
Totuși, exemplul Gorjului arată de ce PIB-ul pe cap de locuitor nu spune întreaga poveste despre prosperitate. Un județ poate produce multă valoare economică fără ca acest lucru să se traducă automat în salarii mai mari, servicii publice mai bune sau oportunități mai numeroase pentru locuitori.
Deși se situează la un nivel ridicat din punctul de vedere al productivității, Gorjul rămâne diferit de centre economice precum Cluj sau Timiș. Acestea beneficiază de economii mai diversificate, investiții private consistente și piețe ale muncii mult mai dinamice.
Care sunt județele rămase cel mai mult în urmă
Dacă în fruntea clasamentului se află județe care se apropie de standardele economiilor dezvoltate din Europa, la capătul opus se regăsesc zone care continuă să se confrunte cu decalaje majore de dezvoltare. Aceste județe ocupă de ani buni ultimele poziții în clasamentele economice și nu reușesc să recupereze diferența față de regiunile mai prospere ale țării.
Vasluiul rămâne județul cu cel mai redus PIB pe cap de locuitor din România. Pentru 2026, valoarea este estimată la doar 9.320 de euro, de peste șase ori mai mică decât cea înregistrată în București. În urma sa se află Botoșani, cu 9.603 euro pe locuitor, Giurgiu, cu 9.936 de euro, Călărași, cu 11.051 de euro, și Suceava, cu 11.502 euro.
Un detaliu care atrage atenția este concentrarea acestor județe în aceeași regiune. Patru dintre cele cinci se află în Moldova, o zonă care continuă să înregistreze unele dintre cele mai scăzute niveluri de dezvoltare economică atât la nivel național, cât și european. Lipsa investițiilor majore, infrastructura insuficient dezvoltată și oportunitățile limitate de angajare contribuie la menținerea acestui decalaj.
Diferențele economice nu se văd doar în statistici, ci și în veniturile oamenilor. În București, salariul net mediu este estimat să depășească 7.300 de lei. În Vaslui, în schimb, acesta se situează în jurul valorii de 4.100 de lei, notează Playtech.
Se reduc cu adevărat diferențele dintre județele bogate și cele sărace
Prognozele arată că județele mai puțin dezvoltate cresc mai repede decât marile centre economice ale țării. Vasluiul, de exemplu, este estimat să avanseze cu aproape 19% în perioada 2026-2028. În același interval, Bucureștiul ar urma să crească cu aproximativ 7%.
La prima vedere, aceste cifre sugerează o reducere a decalajelor economice. Realitatea este însă mai complexă. Specialiștii atrag atenția că procentele mari de creștere sunt mai ușor de obținut atunci când pornești de la un nivel scăzut de dezvoltare.
Chiar dacă județele mai sărace avansează mai rapid în termeni procentuali, diferențele rămân foarte mari. În valoare absolută, distanța dintre București și Vaslui continuă să crească. Dacă în 2026 ecartul depășește 50.000 de euro pe locuitor, până în 2028 ar putea trece de 52.500 de euro.
Astfel, recuperarea decalajelor rămâne o provocare majoră. Pentru a se apropia de liderii economici, județele aflate la coada clasamentului ar avea nevoie de ritmuri de dezvoltare mult mai ridicate. Acestea ar trebui menținute pe perioade lungi. Deocamdată, prognozele nu indică un astfel de scenariu.
Cât de aproape sunt județele României de standardele economice europene
Dincolo de creșterea economică din ultimii ani, majoritatea județelor României sunt încă departe de standardele de prosperitate ale Uniunii Europene. Potrivit datelor CNSP, 36 din cele 41 de județe se află în 2026 sub pragul de 23.000-25.000 de euro PIB pe cap de locuitor, nivel folosit de UE ca reper pentru fondurile de coeziune. Doar Bucureștiul, Clujul și câteva județe din vestul și sudul țării reușesc să se apropie de acest standard.
Aceste diferențe explică și migrația continuă către marile centre economice, precum București, Cluj și Timișoara, unde salariile sunt mai mari, iar oportunitățile mai numeroase. În același timp, multe orașe mici și zone rurale continuă să piardă populație. Harta prosperității arată astfel o Românie împărțită între regiuni conectate la ritmul economiilor europene și zone care încearcă încă să recupereze decalaje vechi de decenii.
Sursă: stiripesurse.ro
