Senatul României a adoptat în unanimitate o declarație prin care solicită autorităților suedeze repatrierea de urgență a minorelor Sara și Tiana Samson, cele două fete ale familiei Daniel și Bianca Samson, aflate de peste trei ani în sistemul suedez de protecție a copilului. Declarația, inițiată de Comisia pentru politică externă, a fost votată cu 91 de voturi „pentru”, în prezența părinților fetelor, invitați în balconul de onoare al Senatului.
Senatorul PSD Titus Corlățean, unul dintre cei mai vocali susținători ai familiei Samson, a anunțat că documentul adoptat de Camera superioară cere oficial Suediei repatrierea imediată a celor două minore, despre care afirmă că sunt „reținute abuziv” de serviciile sociale suedeze, împotriva voinței statului român.
„Așteptăm ca Suedia să arate, măcar de această dată, respectul cuvenit statului român și drepturilor sale asupra propriilor cetățeni și să decidă repatrierea rapidă în România a Sarei și Tianei Samson”, a transmis Corlățean.
Familia Samson și familia Bodnariu, în Senatul României
La dezbaterea și votul din Senat au asistat Daniel și Bianca Samson, părinții Sarei și Tianei, dar și Marius și Ruth Bodnariu, familia de români din Norvegia care, în 2015-2016, a trecut printr-un caz asemănător, după ce copiii le-au fost luați de serviciile sociale norvegiene. Cazul Bodnariu a generat atunci proteste ample în diaspora și în România și a devenit, ulterior, una dintre sursele de inspirație pentru filmul „Fjord” al lui Cristian Mungiu, premiat la Cannes.
Prezența celor două familii în Senat a avut o încărcătură simbolică puternică. Cazul Bodnariu este invocat ca precedent în care presiunea publică, solidaritatea comunităților românești și demersurile politico-diplomatice au contribuit la reunificarea familiei, iar cazul Samson este prezentat acum ca un nou test pentru capacitatea României de a-și apăra cetățenii în fața unor decizii considerate abuzive ale unui stat european.
„Multă emoție pentru părinți, mișcați de solidaritatea și sprijinul politic arătate azi de Camera superioară a Parlamentului”, a transmis Titus Corlățean.
Vot unanim, din toate grupurile politice
Corlățean a mulțumit tuturor senatorilor prezenți, subliniind că votul unanim a transmis un semnal politic rar, dincolo de granițele partidelor. El a menționat susținerea senatorilor PSD, dar și intervențiile și voturile reprezentanților AUR, UDMR, PACE, PNL, USR și ale senatorilor neafiliați.
Senatorul PSD a avut un cuvânt distinct de mulțumire pentru grupul PSD, care a organizat anterior o întâlnire cu părinții, dar și pentru președintele Senatului, Mircea Abrudean, implicat la rândul său într-o întâlnire menită să consolideze sprijinul politic pentru reunificarea familiei Samson.
Declarația Senatului solicită autorităților suedeze reanalizarea urgentă a cazului și revizuirea deciziilor care au dus la separarea copiilor de părinți, în spiritul respectului față de cetățenii unui alt stat membru al Uniunii Europene, față de tradițiile, cultura și religia acestora.
Ben Oni Ardelean: Solidaritatea poate schimba destine
La întâlnirea cu familia Samson și familia Bodnariu a participat și fostul parlamentar PNL Ben Oni Ardelean, care a vorbit despre semnificația momentului după votul unanim al Senatului.
„Întâlnirea are o semnificație aparte după votul unanim al Senatului României privind susținerea familiei Samson și solicitarea repatrierii în România a minorelor Sara și Tiana”, a transmis Ardelean.
Liberalul a evocat și revederea cu familia Bodnariu, despre care spune că i-a readus în memorie anii în care a fost implicat în eforturile pentru reunificarea familiei. „Am retrăit anii în care am fost implicat în eforturile pentru reunificarea familiei și am văzut cum solidaritatea poate schimba destine”, a afirmat fostul parlamentar.
Ardelean a legat drama familiei Bodnariu și de impactul cultural pe care l-a avut cazul, arătând că teme inspirate din acea poveste au ajuns să fie reflectate în cinematografie prin filmul „Fjord” al lui Cristian Mungiu, producție care a readus în dezbatere relația tensionată dintre stat, familie, credință și protecția copilului. „Fjord” a câștigat Palme d’Or la Cannes 2026 și explorează tocmai acest tip de conflict, într-un context nordic.
Un caz devenit simbol al limitelor intervenției statului
Sara și Tiana Samson au fost preluate de serviciile sociale suedeze în decembrie 2022, în urma unor suspiciuni de violență în familie. Părinții au susținut constant că acuzațiile nu s-au confirmat și că, în pofida demersurilor făcute de familie și de autoritățile române, copiii nu au fost redați părinților. Daniel și Bianca Samson încearcă din 2022 să își recupereze cele două fiice.
Cazul a depășit de mult dimensiunea unei dispute administrative sau judiciare locale. Pentru susținătorii familiei Samson, dosarul a devenit un exemplu al modului în care sistemele nordice de protecție a copilului pot derapa atunci când „interesul superior al copilului” este interpretat împotriva familiei biologice, a identității culturale și a drepturilor parentale.
Titus Corlățean a acuzat anterior, în plenul Senatului, că unele sisteme din nordul Europei au ajuns să consacre, în fapt, un fel de „drept de proprietate al statului” asupra copiilor, în detrimentul părinților. În noua sa intervenție, senatorul susține că Suedia trebuie să răspundă nu doar unei familii, ci și statului român, care cere repatrierea propriilor cetățeni.
Presiune politică asupra Suediei
Prin votul unanim din Senat, cazul Samson intră într-o etapă politică superioară. Nu mai este doar apelul disperat al unei familii, nici doar demersul individual al unor parlamentari, ci o poziție oficială a Camerei superioare a Parlamentului României.
Mesajul transmis Suediei este că România cere ca Sara și Tiana Samson să fie repatriate și reunite cu familia lor, iar autoritățile suedeze sunt chemate să revizuiască o situație pe care parlamentarii români o consideră profund nedreaptă.
Sursă: stiripesurse.ro
