Raportul Secției pentru judecători a CSM nu are doar o miză internă. Dincolo de disputa dintre magistrați, politicieni, ONG-uri și o parte a presei, documentul poate produce efecte într-o zonă mult mai sensibilă: finanțările europene.
Unele dintre organizațiile neguvernamentale menționate în raportul CSM activează exact în domeniile pentru care Uniunea Europeană oferă granturi generoase, cum ar fi democrație, stat de drept, participare civică, integritate, combaterea dezinformării, educație media și monitorizarea instituțiilor publice. Or, dacă o instituție constituțională precum CSM afirmă oficial că aceste organizații au participat la o campanie de demonizare a judecătorilor și de presiune asupra puterii judecătorești, e logic să ne întrebăm dacă sunt aceste activități compatibile cu banii europeni primiți sau solicitați în numele statului de drept.
Nu înseamnă că raportul CSM suspendă automat vreo finanțare, dar poate justifica întrebări, verificări și, mai ales, poate complica accesul viitor la granturi europene.
Ce spune CSM despre ONG-uri
Raportul CSM menționează în mod expres Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide și Expert Forum.
Secția pentru judecători susține că, după apariția documentarului Recorder despre justiție, mai multe ONG-uri au organizat proteste împotriva puterii judecătorești, încercând să mobilizeze cetățeni împotriva unei justiții prezentate drept „coruptă sistemic”. În raport sunt menționate proteste în fața Înaltei Curți, în fața CSM, în fața instanțelor din mai multe orașe și în Piața Victoriei.
CSM afirmă că aceste proteste au fost organizate în principal de Declic, Corupția Ucide și Funky Citizens. Mai grav, documentul susține că pozițiile publice și acțiunile acestor ONG-uri ar fi fost adesea aliniate cu USR, partid aflat în coaliția de guvernare și descris de CSM ca fiind în siajul politic al premierului.
În cazul Declic, raportul merge și mai departe, CSM invocând postări împotriva CSM și ÎCCJ, proteste, un banner uriaș afișat pe un magazin din centrul Bucureștiului cu mesajul „Modificați legile justiției” și, cel mai sensibil, o presupusă solicitare a unui reprezentant Declic către influenceri de a nu prezenta date reale despre activitatea instanțelor, ci de a le modifica pentru a pune justiția într-o lumină negativă.
Aceasta este acuzația care poate cântări cel mai greu la nivel european, pentru că, dacă un ONG care se prezintă drept apărător al democrației și al bunei guvernări este acuzat de o instituție judiciară că ar fi manipulat sau ar fi cerut manipularea datelor despre instanțe, problema depășește simpla libertate de exprimare.
ONG-uri invitate de Guvern la masa legilor justiției
Un alt punct sensibil din raport privește grupul de lucru constituit de premier pentru modificarea legilor justiției. CSM reproșează că acest grup nu a fost creat la Ministerul Justiției, ci la nivelul Guvernului, și că au fost invitate mai multe ONG-uri considerate „agreate”.
În document sunt menționate Declic, Funky Citizens și Expert Forum. CSM susține că unele dintre aceste organizații fuseseră deja active în campanii împotriva judecătorilor și în mitinguri împotriva CSM și ÎCCJ.
Problema nu este că un ONG nu ar avea dreptul să participe la dezbateri publice. Problema, în lectura CSM, este dacă același ONG participă întâi la campanii publice de presiune împotriva justiției, apoi este invitat de Guvern să contribuie la modificarea legilor justiției, atunci apare suspiciunea că activismul civic devine instrument politic.
Pentru instituțiile de Bruxelles, acestea devin probleme legitime și complicate. Uniunea Europeană finanțează societatea civilă pentru a apăra statul de drept, nu pentru a ajuta o putere politică să preseze o altă putere a statului.
Cine a avut bani europeni sau finanțări europene
Dintre ONG-urile vizate de raport, cele mai expuse sunt Funky Citizens și Expert Forum.
Funky Citizens este implicată în ecosistemul BROD, hubul bulgaro-român al European Digital Media Observatory, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană. EDMO este rețeaua europeană construită pentru combaterea dezinformării, fact-checking, educație media și analizarea ecosistemelor digitale.
Cu alte cuvinte, Funky Citizens se află într-o zonă finanțată european tocmai pentru a combate manipularea, dezinformarea și vulnerabilitățile informaționale. Dacă raportul CSM susține că organizația a participat la o campanie politizată împotriva judecătorilor, nu mai e clar unde se termină educația civică și unde începe activismul de presiune împotriva unei puteri constituționale.
Expert Forum are, la rândul său, o istorie publică de finanțări și parteneriate europene. Organizația listează Comisia Europeană și OLAF între finanțatori și a derulat proiecte pe teme precum integritate electorală, finanțarea partidelor, buna guvernare și statul de drept.
În raportul CSM, Expert Forum apare mai ales în contextul participării la grupul de lucru al Guvernului privind legile justiției. Faptul că directorul executiv al organizației este menționat și ca membru al Comisiei de vetting pentru procurori din Republica Moldova adaugă o notă suplimentară de sensibilitate, pentru că termenul „vetting” este privit de CSM ca un posibil instrument periculos dacă ar fi importat într-un stat membru UE precum România, în lipsa unei situații de tranziție de la un regim autoritar.
În cazul Declic, finanțarea directă din bugetul UE nu este la fel de clară din datele publice disponibile. Organizația spune că se finanțează în principal din donații individuale și granturi de la fundații. Totuși, Declic are la origine un proiect finanțat prin Granturile SEE/Norvegiene, adică bani europeni în sens larg, proveniți de la Islanda, Liechtenstein și Norvegia. În plus, profilul său de ONG civic îl face eligibil, cel puțin teoretic, pentru viitoare programe europene de tip democrație, participare civică, mediu sau stat de drept.
Pentru Corupția Ucide, nu există suficiente date publice despre eventuale finanțări directe UE, dar raportul CSM o menționează în zona protestelor și a postărilor împotriva justiției, ceea ce poate crea un risc reputațional, mai ales dacă organizația ar solicita în viitor finanțări europene sau ar participa în consorții finanțate din bani europeni.
De ce poate conta raportul CSM pentru Bruxelles
Uniunea Europeană finanțează ONG-uri pentru obiective clare, cum ar fi promovarea valorilor europene, apărarea statului de drept, participarea democratică, combaterea dezinformării, transparență și integritate. Programul CERV, de exemplu, urmărește societăți democratice, incluzive și bazate pe statul de drept.
Dacă un ONG finanțat sau eligibil pentru finanțare europeană este acuzat oficial de CSM că a contribuit la demonizarea judecătorilor, la presiuni asupra CSM și ÎCCJ sau la manipularea percepției publice despre instanțe, atunci finanțatorul european trebuie să-și asume dacă banii pentru stat de drept pot fi folosiți de actori care, potrivit garantului constituțional al independenței justiției, au afectat chiar statul de drept.
Comisia Europeană nu poate ignora complet un asemenea document. Nu pentru că toate concluziile CSM trebuie luate automat ca adevăr absolut, ci pentru că ele provin de la instituția care, potrivit Constituției României, garantează independența justiției.
În plus, finanțările UE sunt însoțite de reguli privind buna gestiune, monitorizarea proiectelor, evaluarea rezultatelor și verificarea conformității. În anumite situații grave, mecanismele europene prevăd și excluderi sau sancțiuni pentru beneficiarii care încalcă standarde profesionale sau condiții de eligibilitate. Raportul CSM nu demonstrează automat o astfel de situație, dar poate fi un semnal suficient pentru întrebări oficiale.
Riscul: nu tăiere automată, ci verificări și pierdere de credibilitate
Cel mai probabil, raportul CSM nu va produce peste noapte blocarea unor finanțări. Dar poate produce trei efecte.
-
Un risc reputațional. Un ONG care primește bani pentru democrație și stat de drept, dar este acuzat de CSM că a participat la o campanie de presiune asupra judecătorilor, va avea de explicat această contradicție.
-
Un risc de conformitate. În cazul proiectelor de fact-checking, educație media sau combaterea dezinformării, acuzațiile privind prezentarea selectivă, distorsionarea datelor sau amplificarea unor narațiuni politizate sunt deosebit de sensibile.
-
Un risc pentru finanțările viitoare. Evaluatorii europeni pot cere clarificări suplimentare. Comisia poate fi întrebată dacă activitățile criticate de CSM au fost finanțate direct sau indirect. Iar ONG-urile pot fi obligate să demonstreze că proiectele europene nu au fost folosite pentru campanii interne de presiune politică asupra justiției.
Nu pierderea imediată a banilor este problema principală, ci pierderea certificatului moral cu care au funcționat ani de zile în spațiul public.
Dacă vrei bani europeni pentru stat de drept, nu poți lupta împotriva puterii judecătorești
Raportul CSM deschide o problemă incomodă pentru o parte a societății civile care s-a obișnuit să vorbească în numele democrației fără să fie întrebată cine o finanțează, pe cine servește și unde se termină activismul civic și începe acțiunea politică.
ONG-urile au dreptul să critice justiția, au dreptul să protesteze, au dreptul să ceară reforme. Dar dacă, potrivit CSM, această critică se transformă într-o campanie de demonizare, în presiune asupra judecătorilor și în sprijin pentru modificarea politică a legilor justiției, atunci discuția se schimbă.
Mai ales când aceleași organizații primesc sau pot primi finanțări europene pentru valori precum statul de drept, combaterea dezinformării, integritate și participare democratică.
În fond, întrebarea pe care Comisia Europeană ar trebui să o primească este dacă poate Bruxelles-ul finanța, direct sau indirect, actori acuzați de garantul independenței justiției că au contribuit la slăbirea autorității judecătorești?
Sursă: stiripesurse.ro
