În contextul în care speranţa de viaţă a crescut în România, aşa cum arată datele Eurostat, la 76,4 ani, cu 7 ani mai mult faţă de cea înregistrată în 1990, vorbim încă de o calitate a vieţii deficitară în România, faţă de ce se întâmplă în alte state, spune Prof. Univ. Dr. Radu Ţincu, şeful secţiei de ATI-Toxicologie de la Spitalul Floreasca din Capitală. Stilul de viaţă este cel care poate să crească această calitate a vieţii oamenilor, spune specialistul. Controalele medicale periodice făcute prin programe preventive, destinate seniorilor, educaţia medicală, dar şi investirea unor sume în programe cu ajutorul cărora seniorii pot socializa sunt soluţii eficiente pentru creşterea calităţii vieţii, spune medicul, potrivit news.ro.
„Atunci când vorbim de creşterea duratei de viaţă să nu ne uităm numai la perioada în ani pe care o trăim, ci la calitatea vieţii pentru că de fapt ceea ce ne interesează nu este să fie o viaţă care să se transforme într-un calvar, cu o serie de patologii debilitante, cronice, unele dintre ele invalidante.
În România, într-adevăr, a crescut durata de viaţă, însă calitatea vieţii, din păcate, este una deficitară. Persoane care au aceeaşi vârstă biologică pot să întreprindă activităţi diferite în România comparativ cu ţările din Vestul Europei, ceea ce arată tocmai această calitate a vieţii.
Eu cred că mai degrabă trebuie să fim preocupaţi de creşterea calităţii vieţii decât de durata exprimată în ani. Şi aici intervine evident stilul de viaţă. Stilul de viaţă este cel care poate să crească calitatea vieţii oamenilor şi pot să aibă o viaţă absolut normală, cu activităţi cotidiene normale la vârste înaintate”, a explicat medicul.
Controalele medicale preventive depistează afecţiunile din vreme şi cresc astfel şansele la o viaţă lungă şi sănătoasă.
„În mod clar trebuie să existe, aşa cum facem la maşină inspecţia tehnică periodică, fără de care nu putem merge pe şosea, aşa ar trebui să existe şi o inspecţie tehnică periodică a pacientului, şi acest lucru trebuie reglementat prin politici sanitare.
Eu cred că Ministerul Sănătăţii trebuie să dezvolte programe preventive care să aibă foarte mare aplicabilitate pentru pacienţi, să li se spună foarte clar, în funcţie de decada de vârstă, ce investigaţii şi controale periodice sunt obligatorii. Controale de screening pentru diferite afecţiuni, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, cancerul de sân, cancerul de col uterin, sau diferite forme de cancere digestive pot să fie supuse screeningului.
Şi acest lucru va duce la o scădere a incidenţei, pe de o parte, iar pe de altă parte, acolo unde sunt identificate, ele vor fi în faze incipiente şi vor avea un prognostic foarte bun. Deci avem nevoie de acest tip de programe de screening şi de identificare la timp a patologiilor”, a spus medicul.
Trebuie să investim ca stat în relaţia medic de familie – pacient, spune Prof. Ţincu. El trebuie să ghideze pacienţii astfel încât aceştia să poată şti care sunt investigaţiile de care au nevoie. La acestea se adaugă mişcarea, atât de necesară, educaţia medicală, dar şi socializarea şi spiritualitatea.
„Al doilea lucru important, trebuie să investim în relaţia medic de familie – pacient. Medicul de familie este cel care trebuie să realizeze acest ghidaj al pacientului în momentul în care el trebuie să-şi efectueze anumite investigaţii. Trebuie să fie o relaţie mult mai deschisă şi apropiată, de aceea se numeşte medic de familie, pentru că trebuie să fie medicul familiei tale.
Şi al treilea element ţine de educaţie, şi aici la educaţie avem educaţia medicală, pentru că stilul de viaţă se pare că este un factor important în această calitate a vieţii, stil de viaţă însemnând alimentaţie sănătoasă, alimentaţie care să nu fie procesată, alimentaţie care să nu conţină atât de multe substanţe chimice, un stil sedentar e asociat cu o creştere a incidenţei unor boli cronice, de aceea avem nevoie de mişcare, de activităţi fizice şi mai avem nevoie de ceva, lucru pe care l-am identificat în zonele albastre ale globului, unde oamenii trăiesc peste 90 de ani, avem nevoie de socializare şi spiritualitate.
Acest tip de conexiune, de această dată emoţională, pare că participă activ la menţinerea stării de sănătate”, a spus medicul.
Cum afectează viaţa seniorilor singurătatea, des întâlnită din păcate în rândul acestora. „În ţările civilizate au tot felul de cluburi, tot felul de activităţi pe care aceştia le pot face”. Singurătatea este asociată frecvent cu tulburarea depresivă şi anxioasă, precizează medicul.
„Din păcate, singurătatea este frecventă în România. Singurătatea, pentru că avem această particularitate socială în care tinerii au migrat din oraşele mici către oraşele mari sau din România către alte ţări, iar acest tip de migraţie a dus la abandonul părinţilor în România, pe de altă parte nici nu avem o infrastructură de socializare pentru oamenii în vârstă.
În ţările civilizate au tot felul de cluburi, tot felul de activităţi pe care aceştia le pot face într-un fel de contract cu autoritatea locală, autorităţile locale pun la dispoziţia acestor oameni diferite programe prin care ei să socializeze.
Va trebui să investim şi noi în viitor, prin autorităţile locale în genul acesta de activităţi care să permită acestor oameni singuri să poată să socializeze, pentru că singurătatea este asociată frecvent cu tulburarea depresivă, cu tulburarea anxioasă, aceşti oameni, ani la rând, rămânând singuri, la un moment dat dezvoltă anumite patologii psihice tocmai prin această lipsă de socializare.
Ce face socializarea? Socializarea cultivă emoţiile pozitive, cultivă eliberarea de neurotransmiţători cerebrali cu rol protectiv, serotonină, dopamină, care le dă motivaţia de a continua, bucuria de a trăi şi atunci acest tip de activitate este cea care îi menţine cumva în formă”, a declarat pentru News.ro Prof. Univ. Dr. Radu Ţincu, şeful secţiei de ATI-Toxicologie de la Spitalul Floreasca din Capitală.
Sursă: stiripesurse.ro
