România își joacă tot mai apăsat cartea agricolă în Uniunea Europeană, într-un moment în care cifrele încep să spună o poveste clară, creștere consistentă, exporturi în expansiune și o infrastructură logistică care prinde contur.
Cifrele care împing România în top: producții record și exporturi în plină expansiune
Sectorul agricol contribuie cu 3,3% la PIB, cel mai ridicat nivel din UE, în timp ce aproximativ 12% din populația activă lucrează în acest domeniu, potrivit datelor OCDE.
Dincolo de aceste cifre solide, agricultura românească rămâne un teren al contrastelor. Pe de o parte, exploatații mari, eficiente, tehnologizate, pe de altă parte, un mozaic de ferme mici, multe sub pragul competitivității. Aproape 90% dintre exploatații au sub 5 hectare, în timp ce mai puțin de 1% controlează peste jumătate din suprafața agricolă. Și totuși, paradoxal sau nu, producția a crescut constant, chiar dacă numărul fermelor a scăzut cu un sfert în ultimele două decenii.
Motorul acestei creșteri rămâne sectorul vegetal, potrivit agrobiznes.ro. După ani marcați de secetă severă, 2012, 2020 și 2022, agricultura a revenit pe linie de plutire și chiar mai sus. România produce acum aproximativ 10% din cerealele și oleaginoasele Uniunii Europene și se menține în topul producătorilor de porumb, grâu, floarea-soarelui sau rapiță.
Anul 2025 aduce un salt spectaculos. Suprafața cultivată cu cereale a crescut ușor, până la 5,1 milioane de hectare, dar adevărata explozie vine din producție, plus 37%, până la 24,5 milioane de tone. La oleaginoase, avansul este și mai abrupt, 61%, până la 4,8 milioane de tone, pe fondul extinderii suprafețelor și al randamentelor mai bune.
Grâul devine vedeta incontestabilă, cu o recoltă de 12,7 milioane de tone, față de 9,3 milioane în anul anterior. Porumbul recuperează și el teren, deși fermierii încep să privească tot mai prudent această cultură, vulnerabilă la secetă și temperaturi extreme.
Agricultura între două lumi: ferme mici, giganți tehnologizați și miza valorii adăugate
Pe partea de export, România joacă deja în liga mare. Este lider în UE la exporturile de grâu, orz și porumb, iar în sezonul 2024–2025 a livrat peste 33 de milioane de tone de cereale. În spatele acestor volume stă un punct strategic esențial, portul Constanța, devenit după izbucnirea războiului din Ucraina un hub regional major. Investițiile în capacități de stocare și noi silozuri vin să consolideze acest rol.
În paralel, începe să prindă contur și o schimbare de paradigmă, trecerea de la exportul de materii prime la produse cu valoare adăugată. Industria oleaginoaselor accelerează, iar în 2025 rapița depășește pentru prima dată floarea-soarelui, cu o producție de 2,5 milioane de tone. România urcă și în topul producătorilor de soia din UE, cu livrări importante către piețe precum Germania și Austria.
Un posibil catalizator pentru etapa următoare vine dinspre Est. Acordul de cooperare semnat cu China, pe cinci ani, deschide uși către investiții, transfer de tehnologie și dezvoltarea procesării agroalimentare. Miza nu mai este doar cantitatea, ci și valoarea. Iar dacă planurile se aliniază cu realitatea din teren, România ar putea face pasul decisiv de la furnizor de materii prime la jucător relevant în lanțul alimentar european.
Sursă: stiripesurse.ro
