Summitul G7, organizat sub preşedinţia Franţei la Evian între 15 şi 17 iunie, urmăreşte să obţină o convergenţă în modul de abordare a marilor probleme structurale, precum dezechilibrele economice globale şi reglementarea digitală, să gestioneze crize precum cele din Orientul Mijlociu şi Ucraina şi să obţină rezultate concrete sub formă de acorduri, relatează vineri EFE, conform Agerpres.
Aceste obiective vor depinde în mare parte de imprevizibilul preşedinte american Donald Trump. El va ajunge luni în idilicul oraş prealpin situat pe malul lacului Leman, transformat pentru această ocazie într-o fortăreaţă de prezenţa a aproape 15.000 de forţe de ordine, la o zi după ce va împlini 80 de ani.
Aceasta va fi o ocazie ca Donald Trump să se întâlnească din nou cu liderii Franţei, Canadei, Germaniei, Italiei, Regatului Unit şi Japoniei după lansarea, împreună cu Israel, a războiului împotriva Iranului, care a afectat întreaga regiune şi a închis Strâmtoarea Ormuz.
În plus, pe fundalul discuţiilor se întrevăd alte două subiecte: tarifele şi interesul puternic al preşedintelui american pentru Groenlanda.
Orientul Mijlociu: Urgenţa redeschiderii Strâmtorii Ormuz
Preşedintele Donald Trump face tot posibilul să vină la Evian cu un acord încheiat cu Teheranul.
Joi, liderul de la Casa Albă a spus că războiul s-a terminat, deşi mass-media de stat iraniene au semnalat că încă nu a fost încheiat un acord definitiv.
Conform preşedintelui Trump, semnarea acordului va avea loc în Europa în acest weekend, SUA urmând să fie reprezentate de vicepreşedintele J.D. Vance.
Ceea ce îşi doresc partenerii săi din G7 este să se asigure că pot defini împreună cu Donald Trump obiective comune pentru a dezescalada criza iraniană, dar şi situaţia din Fâşia Gaza şi Liban, şi să se redeschidă strâmtoarea Ormuz.
La discuţia despre această criză se vor alătura marţi la prânz şi liderii Egiptului, Emiratelor Arabe Unite şi Qatarului.
Ucraina: sprijin, negocieri şi linii roşii
În ce priveşte războiul din Ucraina, europenii vor insista să menţină sprijinul politic, financiar şi militar pentru Kiev, pe care în prezent îl asigură aproape în totalitate, şi să implice SUA.
În prezenţa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, G7 va dezbate marţi dimineaţă şi despre cum să încurajeze o negociere directă a Kievului cu Moscova pentru a obţine o pace „solidă şi durabilă”, fără concesiile teritoriale iniţiale sau ridicarea sancţiunilor. Discuţiile se vor concentra pe condiţiile dialogului, care ar trebui să pornească de la linia frontului actual, şi să înceteze să se mai ceară Ucrainei să cedeze regiunea Donbas.
Dezechilibre globale şi reglementare digitală
Promovarea convergenţei pentru a aborda reducerea dezechilibrelor economice globale este una din priorităţile importante ale preşedinţiei franceze a G7.
Întâlnirea de la Evian a fost precedată de un dialog joi între G7, ţările invitate (Brazilia, India, Coreea de Sud, Kenya şi Egipt) şi China, ceea ce este fără precedent de la crearea G20 în 2008, şi care a permis să se ajungă la un consens, conform Palatului Elysée, asupra necesităţii de a reechilibra economia mondială prin creştere durabilă, de a muta discuţia la summitul G20 din decembrie – prezidat de SUA – şi de a se sprijini pe FMI.
Parisul îşi propune să „reînnoiască profund” G7 cu sprijinul unor parteneri precum Brazilia, India sau Kenya şi cu participarea unor lideri în domeniul tehnologiei cu care vrea să abordeze chestiunea reglementării digitale, invitaţii urmând să se alăture discuţiilor la prânzul de miercuri.
Vor fi prezenţi la discuţii, printre alţii, directorii OpenAI şi Anthropic, americanii Sam Altman, respectiv Dario Amodei, fondatorul Mistral AI, francezul Arthur Mensch, canadianul Aidan Gomez, director executiv al Cohere, principala platformă de AI pentru companii, sau germanul Robin Rombach, cofondator al Black Forest Lab.
Împreună cu aceştia, liderii G7 vor discuta, de asemenea, despre protecţia copiilor pe reţelele sociale, o chestiune pe care preşedinţia franceză speră să o includă într-una din cele şapte declaraţii cu obiective specifice pregătite ca încheiere a summitului, pe lângă traficul de droguri, cercetarea în domeniul cancerului, investiţiile în ţările vulnerabile şi mineralele critice, esenţiale pentru suveranitatea economică şi un alt motiv de controversă în relaţia cu China.
Totodată, preşedinţia franceză a G7 va publica declaraţii despre crizele din Orientul Mijlociu şi Ucraina, a precizat Palatul Elysée.
Securitate sporită şi o desfăşurare fără precedent a forţelor de ordine
Franţa şi Elveţia au pregătit un dispozitiv de siguranţă maximă pentru a evita incidente precum cele petrecute la G8 din 2003 de la Evian.
Vor fi desfăşurate aproximativ 15.000 de forţe de ordine – poliţişti, militari şi echipe de urgenţă -, împreună cu mijloace aeriene, drone şi sisteme antirachetă pentru a crea o bulă de protecţie.
Elveţia va pune la dispoziţie, în plus, aproximativ 4.000 de militari în coordonare cu Franţa.
În contextului unui peisaj internaţional extrem de tensionat şi cu două atentate eşuate la adresa preşedintelui american Donald Trump, autorităţile încearcă să prevină riscurile teroriste, sabotajele, atacurile cibernetice şi tulburările.
Operaţiunea implică restricţii puternice de circulaţie şi controale la frontiere, precum şi o supraveghere sporită la protestul No-G7 care va avea loc duminică, la Geneva, după ce colectivul de organizare a protestului şi-a anulat activităţile planificate pe partea franceză.
Sursă: stiripesurse.ro
