Băncile centrale din întreaga lume continuă să își majoreze rezervele de aur într-un ritm susținut, consolidând una dintre cele mai importante tendințe observate pe piețele financiare în ultimii ani. În pofida randamentelor atractive oferite de obligațiunile de stat americane și a corecțiilor recente ale prețului metalului prețios, instituțiile monetare rămân cumpărători constanți, pe fondul incertitudinilor geopolitice și al preocupărilor legate de stabilitatea sistemului financiar internațional.
Datele din prima parte a anului 2026 arată că aurul continuă să joace un rol central în strategiile de rezervă ale statelor, chiar și într-un context în care factorii tradițional nefavorabili pentru metalul galben nu au reușit să inverseze tendința de acumulare.
Evoluția pieței și apetitul băncilor centrale în 2026
Evoluția pieței aurului în prima jumătate a anului 2026 poate fi împărțită în două etape distincte. Primele trei luni ale anului au fost caracterizate de o cerere investițională puternică și de continuarea trendului ascendent care a susținut prețurile în ultimii ani. În trimestrul al doilea, piața a intrat într-o perioadă de consolidare, după ce cotațiile au trecut printr-o corecție, iar investitorii au devenit mai prudenți în așteptarea unor semnale mai clare privind direcția economiei globale și a politicii monetare americane, potrivit experților.
În acest context, băncile centrale au continuat să cumpere aur într-un ritm alert. Numai în primul trimestru din 2026, acestea au achiziționat aproape 250 de tone. Dacă ritmul actual se va menține, cumpărările totale ar putea ajunge la aproximativ 900 de tone până la finalul anului, confirmând una dintre cele mai puternice perioade de acumulare din istoria recentă.
Persistența cererii este cu atât mai remarcabilă cu cât obligațiunile de Trezorerie ale Statelor Unite cu maturitate de 30 de ani oferă randamente de aproximativ 5,1%, printre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani. În condițiile unei inflații de aproximativ 3,8%, investitorii beneficiază de un randament real pozitiv, situație care în mod tradițional reduce atractivitatea aurului.
Cu toate acestea, băncile centrale continuă să privilegieze siguranța și diversificarea rezervelor. Pentru multe state, aurul reprezintă un activ strategic care nu depinde de politicile economice ale unei anumite țări și nu este expus riscurilor asociate deținerii de active financiare emise de alte guverne.
„Această cerere este exact factorul care a stat la baza recordurilor de preț observate în ultimii ani și va continua să reprezinte un element esențial al pieței ascendente pe termen lung pentru metalele prețioase. Faptul că băncile centrale continuă să cumpere aur într-un mediu caracterizat de dobânzi ridicate transmite un semnal important pieței. Aceste instituții nu urmăresc câștiguri pe termen scurt, ci caută protecție și stabilitate pe termen lung într-un context geopolitic din ce în ce mai volatil”, a declarat Victor Dima, manager Tavex.
Factorii economici și geopolitici din spatele corecțiilor de preț
După maximele atinse la începutul anului, aurul a traversat o perioadă de corecție. Potrivit unei analize publicate de Goldprice, una dintre cele mai importante presiuni asupra prețului a venit din partea datelor economice peste așteptări din Statele Unite.
Conform sursei citate, raportul privind piața muncii din SUA pentru luna mai a indicat crearea a 172.000 de locuri de muncă, peste estimările analiștilor, ceea ce a determinat investitorii să reducă așteptările privind noi reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală. În urma publicării datelor, aurul a înregistrat o scădere intraday de peste 125 de dolari pe uncie, coborând până în zona de 4.340 de dolari pe uncie, cel mai redus nivel din ultimele trei luni, scrie adevarul.ro.
Analiștii Goldprice arată că piețele au interpretat datele solide din economia americană ca pe un semnal că banca centrală a SUA ar putea menține dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă, ceea ce reduce atractivitatea aurului pe termen scurt.
La presiunea venită din partea datelor economice s-a adăugat și o diminuare temporară a tensiunilor geopolitice. Potrivit aceleiași analize Goldprice, prelungirea cu 60 de zile a armistițiului dintre Statele Unite și Iran a contribuit la reducerea unei părți din prima de risc geopolitic care susţinuse aurul în apropierea pragului de 4.500 de dolari pe uncie.
Deși efectul asupra pieței a fost vizibil, analiștii subliniază că o detensionare temporară nu este suficientă pentru a elimina preocupările investitorilor privind stabilitatea geopolitică globală. În continuare, conflictele regionale, fragmentarea economică și riscurile asociate lanțurilor globale de aprovizionare reprezintă factori care susțin interesul pentru aur.
Reconfigurarea rezervelor globale și ascensiunea aurului fizic
Printre cele mai active bănci centrale se numără în continuare cele din China, Polonia și India. Aceste state și-au majorat constant rezervele de aur în ultimii ani, în cadrul unor strategii de diversificare a activelor și de reducere a dependenței de dolarul american.
Pentru numeroase economii emergente, aurul este perceput drept un instrument de protecție împotriva șocurilor externe și o modalitate de consolidare a stabilității financiare pe termen lung.
Tendința este confirmată și de un raport recent al Banca Centrală Europeană (BCE), care arată că aurul a devenit cel mai important activ de rezervă la nivel mondial.
La finalul anului 2025, aproximativ 27% din rezervele băncilor centrale erau deținute sub formă de aur fizic, în creștere cu șapte puncte procentuale față de anul precedent. În același timp, ponderea obligațiunilor de Trezorerie americane a scăzut de la 25% la 22%, în timp ce activele denominate în euro și-au menținut o cotă de aproximativ 15%.
Datele reflectă o schimbare semnificativă în structura rezervelor globale și confirmă faptul că tot mai multe state consideră aurul un activ strategic într-o perioadă marcată de incertitudini economice și politice.
Unul dintre factorii care au accelerat această tendință a fost înghețarea unei părți a rezervelor externe ale Rusiei în 2022. Pentru multe state, acel episod a demonstrat că activele financiare deținute în jurisdicții străine pot fi afectate de decizii politice și sancțiuni internaționale.
De atunci, aurul este privit tot mai mult nu doar ca un instrument de protecție împotriva inflației, ci și ca o formă de apărare împotriva riscurilor geopolitice și macroeconomice.
„Dobânzile ridicate nu reprezintă doar un concurent pentru aur. Ele ridică și o altă întrebare: de ce cele mai mari economii ale lumii trebuie să ofere randamente atât de ridicate pentru a atrage capital? Pentru mulți investitori, acest lucru este perceput din ce în ce mai mult ca un semnal de risc, nu de stabilitate”, a adăugat Victor Dima.
Sursă: stiripesurse.ro
