Schimbările climatice nu mai sunt de mult doar o problemă de meteorologie, ci devin o provocare directă pentru sănătatea noastră de zi cu zi. Europa Centrală și de Nord, alături de America de Nord, riscă să devină noile zone fierbinți pentru virusul Chikungunya, o boală tropicală transmisă de țânțari.
În prezent, virusul nu este endemic în aceste regiuni, cazurile fiind izolate și depistate doar la persoanele care au călătorit în zonele tropicale. Totuși, modelele climatice arată că lucrurile se vor schimba radical până în anul 2100, notează Euronews.
De ce migrează pericolul spre Nord?
Totul se datorează încălzirii globale și modului surprinzător în care virusul s-a adaptat. Dacă înainte boala era strâns legată de țânțarul febrei galbene, o specie dependentă de căldura tropicală, o mutație genetică recentă a schimbat regulile jocului. Acum, virusul poate fi transmis și de țânțarul tigru asiatic, mult mai rezistent la frig.
Această nouă gazdă suportă temperaturi mult mai scăzute, ceea ce îi permite să se stabilească în zone care înainte erau mult prea reci pentru a supraviețui.
Oamenii de știință au descoperit că, la temperaturi cuprinse între 18°C și 28°C, virusul se dezvoltă în interiorul țânțarului de patru până la cinci ori mai rapid, crescând exponențial riscul apariției unor epidemii locale în regiunile temperate.
Cifrele din spatele amenințării
Pentru a înțelege amploarea fenomenului, cercetătorii din China au analizat zeci de mii de date geografice și au simulat 16 scenarii climatice viitoare. Concluziile arată că peste 21% din suprafața terestră a lumii reprezintă deja o zonă de risc, virusul fiind raportat în 114 țări și punând în pericol peste trei sferturi din populația planetei.
Deși rata mortalității este relativ mică, de 1,3 la mie, boala lasă sechele pe termen lung și provoacă anual o pierdere uriașă de ani de viață sănătoasă din cauza dizabilităților pe care le generează.
Doar în anul 2025, la nivel global s-au înregistrat peste 502.000 de cazuri și 186 de decese.
Cum ne putem pregăti?
Deși scenariul pare îngrijorător, autorii studiului insistă că avem timp să reacționăm dacă acționăm inteligent și din timp. Țări precum Regatul Unit, Germania, Statele Unite, China și Japonia trebuie să își reorganizeze sistemele de sănătate publică înainte de anul 2040, punând accent pe prevenție.
Strategia de apărare presupune monitorizarea strictă a populațiilor de țânțari din zonele urbane și instruirea intensivă a medicilor pentru a recunoaște rapid simptomele virusului, o boală cu care mulți nu s-au întâlnit niciodată în carieră.
De asemenea, sunt esențiale campaniile masive de combatere a insectelor și crearea unor planuri de urgență cu reacție rapidă, gata să fie activate înainte ca primele focare locale să se extindă.
Sursă: stiripesurse.ro
