Sumele împrumutate de populație Guvernului prin programele Fidelis și Tezaur au ajuns la 18,78 miliarde de lei în primele cinci luni ale acestui an, potrivit calculelor Profit.ro, în scădere față de 22,72 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. Declinul este de aproape 4 miliarde de lei, respectiv de aproximativ 17%, într-un context marcat de criza guvernamentală, tensiuni economice și costuri ridicate de finanțare pentru stat.
În ultimii ani, guvernanții au prezentat creșterile constante ale împrumuturilor atrase de la populație ca pe un semnal de încredere în stat și în instrumentele de economisire oferite de Ministerul Finanțelor. Datele din primele cinci luni ale acestui an arată însă o temperare semnificativă a apetitului populației pentru titluri de stat, mai ales în cazul programului Fidelis.
Fidelis, cel mai afectat de scădere
Declinul a fost determinat în principal de evoluția programului Fidelis, prin care titlurile de stat sunt listate la bursă și pot fi tranzacționate. Subscrierile prin Fidelis au ajuns în primele cinci luni ale acestui an la 6,68 miliarde de lei, cu 2,6 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, când se ridicau la 9,28 miliarde de lei. Scăderea este de aproximativ 28%.
Potrivit Profit.ro, evoluția are la bază criza guvernamentală și semnalele negative venite din economie. Investitorii din Fidelis sunt, în multe cazuri, activi și pe piața de capital, urmăresc mai atent evoluțiile politice și economice și reacționează mai rapid la deteriorarea percepției de risc.
Tezaur a rezistat mai bine, dar este și el în scădere
În programul Tezaur, destinat populației și derulat prin unitățile Trezoreriei și Poșta Română, subscrierile au fost de 12,1 miliarde de lei în primele cinci luni ale acestui an. Suma este mai mică cu 1,35 miliarde de lei, respectiv cu circa 10%, față de 13,44 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.
Scăderea mai redusă din Tezaur sugerează o inerție mai mare în rândul acestui tip de investitori, comparativ cu cei din Fidelis. Tezaur atrage în general economii ale populației plasate pe termen mai lung, într-un cadru mai puțin conectat la evoluțiile zilnice ale bursei și ale pieței financiare.
Statul a ajuns la împrumuturi de 105 miliarde de lei
Datele vin în contextul în care Guvernul a ajuns, la mijlocul lunii mai, la împrumuturi de 105 miliarde de lei, în creștere puternică față de 85,4 miliarde de lei la finalul lunii martie. Suma reprezintă aproximativ 40% din necesarul de finanțare pentru 2026 și este relevantă în actualul context politic, în care criza guvernamentală pune presiune suplimentară asupra activității Trezoreriei.
Din totalul împrumutat până la mijlocul lunii mai, 69,2 miliarde de lei reprezintă finanțări contractate de pe piața internă, iar 35,8 miliarde de lei, echivalent, provin de pe piața externă, în special prin emisiunile realizate la începutul anului. Tot până la jumătatea lunii mai, plasamentele private și împrumuturile externe atrase de Ministerul Finanțelor se ridicau la 1,68 miliarde de euro, în timp ce de pe piața internă fusese atrasă suma de 9,4 miliarde de lei, echivalent.
Dobânzile rămân la niveluri ridicate
Costurile la care se împrumută statul au crescut semnificativ pe fondul crizei guvernamentale, dar și al tensiunilor externe, inclusiv al războiului SUA-Iran și al efectelor acestuia asupra economiei globale. Deși în ultimele săptămâni dobânzile s-au stabilizat și chiar au coborât după șocul inițial provocat de demiterea guvernului, nivelurile rămân ridicate.
În prezent, titlurile de stat pe 10 ani în lei, considerate referință pentru piața internă, indică o dobândă de peste 7%, un nivel ridicat pentru finanțarea statului. Această situație complică administrarea datoriei publice și pune presiune pe buget, mai ales într-un an cu un necesar brut de finanțare foarte mare.
Necesar brut de finanțare de 278,5 miliarde de lei
Statul are în acest an un necesar brut de finanțare de 278,5 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor ar urma să împrumute o sumă planificată de 265 miliarde de lei, similară cu cea de anul trecut, în timp ce autoritățile locale ar urma să atragă circa 3 miliarde de lei.
Diferența va fi acoperită printr-o reducere cu aproximativ 2 miliarde de euro, echivalentul a circa 10 miliarde de lei, a rezervei de valută a Ministerului Finanțelor, potrivit informațiilor anunțate anterior de Profit.ro.
Sursă: stiripesurse.ro
