Peste 250 de milioane de ani, Pământul ar putea deveni un cuptor. Un studiu publicat în Nature Geoscience arată că formarea unui nou supercontinent, numit Pangea Ultima, ar putea declanșa o extincție în masă care să șteargă mamiferele – inclusiv oamenii – de pe fața planetei.
Cercetătorii conduși de dr. Alexander Farnsworth, de la Universitatea din Bristol, au folosit modele climatice avansate pentru a înțelege cum arăta o lume în care toate continentele s-au strâns laolaltă. Rezultatul: o planetă mult mai caldă, mult mai uscată și extrem de ostilă vieții.
„Triplul impact” care amenință viața
Ce face ca acest scenariu să fie atât de letal? Trei factori se combină într-un „triplu impact”, explică dr. Farnsworth. Primul este însăși masa de uscat – atât de vastă încât interiorul ei rămâne izolat de orice influență oceanică.
Al doilea vine de la Soare, care devine treptat mai strălucitor și emite radiații tot mai puternice.
Al treilea este activitatea vulcanică intensă, care pompează cantități uriașe de dioxid de carbon în atmosferă.
Împreună, acestea creează temperaturi cuprinse între 40 și 70°C pe cea mai mare parte a planetei. Pentru mamifere, căldura prelungită este o condamnare. Corpul uman se răcește prin transpirație, dar când aerul devine prea cald și umed, acest mecanism nu mai funcționează.
Limitele de supraviețuire pentru mamifere
„Oamenii – alături de multe alte specii – ar muri din cauza incapacității lor de a elimina această căldură”, spune dr. Farnsworth. Doar între 8% și 16% din suprafața viitorului supercontinent ar rămâne locuibilă. Puținele specii care ar putea supraviețui – rozătoare nocturne care fac vizuini sau mamifere migratoare specializate – s-ar lupta cu deșertificarea generalizată și lipsa apei.
Nu este prima dată când Pământul trece printr-un astfel de șoc. Acum aproximativ 252 de milioane de ani, extincția permian-triasică a șters peste 90% din speciile marine și 70% din cele terestre. Acum 66 de milioane de ani, un asteroid a pus capăt domniei dinozaurilor.
Dar ceea ce face scenariul Pangea Ultima diferit este că mecanismele care îl fac letal sunt deja active la scară redusă.
Lecții pentru prezent și viitor
„Deși previzionăm o planetă de nelocuit peste 250 de milioane de ani, astăzi ne confruntăm deja cu căldură extremă care este dăunătoare pentru sănătatea umană”, avertizează coautoarea dr. Eunice Lo.
Cercetătorii au estimat că nivelurile de CO2 ar putea crește de la aproximativ 400 ppm în prezent la peste 600 ppm peste milioane de ani – dar numai dacă oamenii încetează să ardă combustibili fosili. Altfel, avertizează profesorul Benjamin Mills, „vom vedea aceste cifre mult, mult mai devreme”.
Lecția nu se oprește însă la granițele Pământului. Studiul schimbă și modul în care oamenii de știință evaluează exoplanetele. O planetă situată în așa-numita „zonă locuibilă” poate deveni ostilă dacă continentele ei fuzionează, explică dr. Farnsworth. Dispersia uscatului face o diferență crucială pentru habitabilitate. Pe termen scurt, valurile de căldură care lovesc deja comunități întregi nu fac decât să prefigureze ceea ce ar putea urma, scrie incredibilia.ro.
Perspectivele unui supercontinent toropit par îndepărtate, dar fiziologia care face acest scenariu mortal este aceeași pe care o testăm astăzi, în fiecare vară tot mai fierbinte. Publicat în septembrie 2023 în Nature Geoscience, studiul rămâne un avertisment atât despre viitorul îndepărtat, cât și despre prezentul imediat.
Sursă: stiripesurse.ro
