Numărul persoanelor care suferă de alergii este în continuă creștere atât în România, cât și la nivel mondial, iar copiii și tinerii sunt cei mai afectați. În multe situații, reacțiile alergice pot deveni severe și chiar amenințătoare de viață.
Datele furnizate de Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică arată că aproximativ un sfert dintre români se confruntă cu diferite forme de alergii. Statisticile indică faptul că unul din patru adulți și unul din trei copii suferă de rinită alergică. Totodată, unul din cinci copii este diagnosticat cu astm alergic, iar dermatita atopică afectează aproximativ unul din patru copii, conform Medicool.
Printre cele mai întâlnite probleme se numără și alergiile alimentare sau cele provocate de anumite medicamente.
La nivel european, alergiile sunt considerate cele mai frecvente boli cronice, iar România se află printre statele cu cea mai ridicată prevalență, alături de țări precum Finland, Germany, Ireland și United Kingdom.
De ce apar alergiile
Alergiile reprezintă reacții exagerate ale sistemului imunitar la substanțe care, în mod normal, sunt inofensive pentru majoritatea oamenilor. Printre acestea se numără polenul, praful, acarienii, părul de animale sau anumite alimente.
Aceste substanțe, numite alergeni, pot pătrunde în organism prin inhalare, ingestie, injectare sau simplu contact cu pielea.
La persoanele alergice, sistemul imunitar interpretează greșit acești alergeni drept un pericol și produce anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea histaminei și apariția simptomelor alergice.
Medicii spun că predispoziția genetică joacă un rol important. Copiii ai căror părinți suferă de alergii au un risc mai mare de a dezvolta, la rândul lor, diferite forme de sensibilitate alergică, chiar dacă nu moștenesc exact același tip de alergie.
Factorii de mediu contribuie și ei la apariția problemelor alergice. Poluarea și expunerea constantă la alergeni pot reduce toleranța organismului și cresc probabilitatea dezvoltării unei alergii.
Cum se manifestă alergiile
Simptomele diferă în funcție de tipul de alergie și de severitatea reacției. Unele persoane au simptome ușoare și sezoniere, în timp ce altele se confruntă cu manifestări persistente pe tot parcursul anului.
Alergiile alimentare
Printre alimentele care provoacă frecvent alergii se află produsele care conțin gluten, ouăle, laptele, fructele de mare, peștele, arahidele, nucile, dar și anumite legume precum soia, țelina sau fasolea.
Semnele unei alergii alimentare pot include:
-
umflarea buzelor sau a limbii;
-
furnicături în cavitatea bucală;
-
greață și vărsături;
-
diaree;
-
urticarie;
-
strănut și tuse;
-
secreții nazale;
-
respirație șuierătoare;
-
stare accentuată de oboseală;
-
pierderea cunoștinței.
Alergiile respiratorii
În această categorie intră rinita alergică, astmul și alergiile la polen, mucegai, praf sau animale de companie.
Simptomele cele mai frecvente sunt:
-
nas înfundat;
-
strănut repetat;
-
secreții nazale abundente;
-
șuierat în timpul respirației;
-
dificultăți respiratorii.
Alergiile cutanate
Dermatita de contact, urticaria și angioedemul sunt cele mai comune forme de alergii care afectează pielea.
Acestea pot provoca:
Angioedemul este una dintre cele mai severe reacții și poate duce la inflamarea rapidă a țesuturilor și mucoaselor.
Alergiile la medicamente
Antibioticele, antiinflamatoarele, anestezicele sau substanțele de contrast utilizate în investigații medicale pot declanșa reacții alergice la unele persoane.
Manifestările pot apărea la câteva minute sau ore după administrare și includ:
Alergiile provocate de înțepăturile de insecte
Înțepăturile de albine, viespi sau țânțari pot declanșa reacții locale sau generalizate.
Printre simptome se numără:
Șocul anafilactic, cea mai gravă complicație
În unele cazuri, reacțiile alergice pot evolua rapid către șoc anafilactic, o urgență medicală care poate pune viața în pericol.
Solicită imediat ajutor medical dacă apar:
-
amețeli;
-
scăderea tensiunii arteriale;
-
palpitații;
-
dificultăți severe de respirație;
-
umflarea feței și a gâtului;
-
leșin.
Cele mai multe cazuri de anafilaxie sunt provocate de medicamente, anumite alimente sau înțepături de insecte.
Cum se diagnostichează alergiile
Pentru stabilirea diagnosticului, medicul alergolog recomandă diferite investigații în funcție de simptome și de tipul alergiei suspectate.
Testele cutanate
Aceste teste presupun aplicarea unor cantități mici de alergeni pe piele pentru a observa reacția organismului.
Cel mai utilizat este testul prick, realizat prin înțeparea superficială a pielii după aplicarea alergenului. Dacă există alergie, zona se înroșește și se umflă în aproximativ 15 minute.
Testele cutanate sunt folosite în special pentru:
Pentru dermatitele de contact se utilizează testele patch, în care alergenii sunt aplicați pe plasturi menținuți pe piele timp de 24-48 de ore.
Analizele de sânge
Atunci când testele cutanate nu pot fi efectuate, medicii recomandă teste de sânge pentru determinarea anticorpilor IgE specifici.
Aceste investigații pot identifica sensibilitatea la sute de alergeni, de la polen și mucegai până la alimente sau medicamente.
Ce tratamente există pentru alergii
Medicii consideră că imunoterapia alergen-specifică este singura metodă care poate modifica răspunsul sistemului imunitar și trata cauza alergiei, nu doar simptomele.
Tratamentul presupune administrarea repetată a unor doze controlate de alergen pentru a crește toleranța organismului.
Vaccinurile și comprimatele antialergice
Imunoterapia este disponibilă sub formă de vaccinuri sau comprimate sublinguale și este eficientă în special pentru:
În schimb, această metodă nu este eficientă pentru alergiile alimentare sau cele medicamentoase.
Medicamentele care calmează simptomele
Pentru controlul simptomelor sunt utilizate frecvent:
Cum poți preveni reacțiile alergice
În lipsa unui tratament definitiv pentru toate tipurile de alergii, evitarea alergenilor rămâne cea mai importantă măsură de prevenție.
Specialiștii recomandă:
-
citirea atentă a ingredientelor alimentare;
-
folosirea măștilor de protecție în sezonul polenului;
-
spălături nazale cu soluție salină;
-
utilizarea filtrelor de aer;
-
curățarea frecventă a locuinței;
-
folosirea lenjeriilor și pernelor antialergice.
Medicii atrag atenția că simptomele alergice nu trebuie ignorate, mai ales atunci când afectează respirația sau apar reacții severe, deoarece unele alergii pot evolua rapid către complicații grave.
Sursă: stiripesurse.ro
