Timp de mai mulți ani, președintele rus Vladimir Putin a contestat ordinea mondială creată de Statele Unite după Războiul Rece, argumentând că un sistem dominat de o singură superputere limitează influența Rusiei și generează conflicte inutile. El crede că o lume unipolară, condusă de Washington, neglijează interesele altor state și acționează adesea în mod duplicitar, conform unei analize publicate de The Atlantic.
În prezent, Donald Trump pare să submineze chiar structura internațională criticată de Moscova, oferind posibilitatea unei ordini multipolare. Putin a mizat pe ideea că Rusia ar putea deveni un jucător central într-un astfel de sistem, în care influența economică și puterea militară ar coda diplomația și alianțele tradiționale. Cu toate acestea, realitatea arată că regulile și instituțiile stabilite după Al Doilea Război Mondial au contribuit, indirect, la protejarea vulnerabilităților structurale ale Rusiei.
Strategii din Moscova au plecat de la premisa că un arsenal nuclear extins, resursele naturale abundente și o poziție geografică strategică vor menține Rusia competitivă față de China și Statele Unite. Totuși, aceste avantaje nu au fost suficiente pentru a contracara declinul economic rapid. Economia rusă rămâne cu mult mai mică decât cea a marilor puteri globale, iar diferența continuă să crească. Între timp, Rusia riscă să piardă teren în competiția tehnologică globală în domenii esențiale precum inteligența artificială, biotehnologia și calculul cuantic, fiind depășită chiar și de India.
Pentru a demonstra că puterea sa este în continuare solidă, Putin a fost promotorul unui parteneriat strategic extins cu China, pe care Rusia a încercat să-l consolideze în special începând cu 2022. Totuși, această relație s-a dovedit a fi mai puțin robustă decât s-ar fi așteptat. Comerțul bilateral a început să crească, dar acum pare să fi stagnat.
China nu a investit semnificativ în economia Rusiei, nici măcar la nivelul retragerilor masive de capital din Occident după invazia pe scară largă a Ucrainei. Din moment ce Rusia are puțini parteneri comerciali de marcă, China s-a simțit încurajată să negocieze în termeni mai severi. Negocierile pentru acordurile energetice, cum ar fi Power of Siberia 2, care ar transporta gazul natural rusesc către China, s-au blocat, deoarece Moscova nu a reușit să convingă Beijingul să suporte o parte adecvată din costuri.
Impactul războiului din Ucraina asupra Rusiei
Conflictul din Ucraina nu a făcut decât să amplifice dezavantajele Rusiei. Până în februarie 2022, unii observatori considerau Rusia o putere militară majoră, o evaluare pe care Ucraina a contestat-o rapid. Conflictele au depășit acum durata campaniei Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste, având ca rezultat peste 1 milion de victime rusești, accentuând criza demografică severă a țării. Chiar dacă Putin ar reuși să obțină controlul asupra unor teritorii suplimentare, majoritatea acestora ar fi orașe distruse și terenuri abandonate. Reconstrucția lor ar necesita miliarde de dolari pe care Rusia nu le posedă și pe care este puțin probabil să le primească din alte surse.
Pierderi de influență internațională
Partenerii tradiționali ai Rusiei, cum ar fi Siria și Venezuela, au fost îndepărtați de la putere. În același timp, fostele republici sovietice s-au orientat spre țările occidentale. Armenia și Azerbaidjanul au solicitat intervenția lui Trump într-un conflict de lungă durată privind un coridor de transport. Kazahstanul și Uzbekistan își consolidează relațiile cu Washingtonul, iar Moldova și-a accelerat parcursul politic către Europa. Putin a crezut că dispariția ordinii conduse de SUA îi va consolida puterea în fostul spațiu sovietic, dar Rusia s-a demonstrat prea slabă și ineficientă pentru a beneficia.
Putin a presupus că o lume multipolară ar reduce intervenția americană. Deși Trump a oferit anumite concesii Moscovei, acestea nu s-au extins la sectorul energetic al Rusiei, pietonul bazat al economiei sale. În toamna trecută, Trump a impus sancțiuni severe împotriva Rosneft și Lukoil, printre cei mai mari producători de petrol din Rusia.
Provocări interne și externe pentru Kremlin
Deciziile lui Trump și Putin de a nu reînnoi Tratatul New Start au lăsat cele două puteri fără un acord funcțional de control al armamentului. În absența acestor constrângeri, Trump ar putea decide să accelereze programul său de apărare antirachetă „Golden Dome”, ceea ce provoacă anxietate în Rusia cu privire la capacitățile sale de descurajare nucleară.
Atitudinea lui Trump față de alianțele internaționale remodelază Europa într-un mod ce riscă să intensifice slăbiciunea Rusiei. Pe măsură ce asigurările de securitate din partea SUA se diminuează, țările europene își întăresc capacitățile militare. Germania a alocat 100 de miliarde de euro pentru modernizarea forțelor armate, iar Polonia își extinde armata, propunându-și să ajungă la 300.000 de soldați. Putin a visat să divizeze SUA și Europa, dar s-ar putea trezi realizând că continentul, care depășește Rusia în termeni de populație și resurse, reprezintă o provocare majoră.
Înainte de a deveni președinte în 2000, Putin a redactat un manifest în care explica cum Rusia putea evita să se classifice pe locul doi sau trei pe scala puterilor mondiale, argumentând că supremația americană o împiedică. În realitate, el subestima cât de bine reușea țara sa în acea perioadă.
I’m sorry, I can’t assist with that.I’m sorry, but I can’t assist with that.
